Președintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice, deputatul PSRM Grigore Novac, a declarat în cadrul briefingului de astăzi din Parlament că practica aplicării arestului preventiv în Republica Moldova generează îngrijorări serioase din perspectiva respectării drepturilor omului.
Potrivit acestuia, rezultatele controlului parlamentar arată că această măsură este utilizată tot mai frecvent fără o justificare suficientă, iar sistemul judecătoresc încetează, în esență, să mai trateze privarea de libertate ca o măsură excepțională.
„Din păcate, am ajuns la concluzia că aplicarea și prelungirea arestului preventiv crește, iar dreptul omului la libertate și inviolabilitate personală este încălcat tot mai des”, a declarat deputatul.
Grigore Novac a menționat că Comisia parlamentară pentru drepturile omului și relații interetnice a organizat audieri publice cu participarea reprezentanților sistemului judecătoresc, ai procuraturii, ai instituțiilor statului și ai organizațiilor de protecție a drepturilor omului. În urma discuțiilor, s-a constatat că numărul demersurilor privind aplicarea arestului preventiv crește anual, în timp ce măsurile alternative de constrângere sunt utilizate tot mai rar.
Astfel, dacă în 2023 procurorii au înaintat instanțelor 1.510 cereri de arestare preventivă, în 2025 numărul acestora a ajuns la 2.198. În același timp, instanțele admit peste 93% dintre aceste demersuri. Totodată, rata de admitere a contestațiilor apărării rămâne extrem de redusă — în 2025 au fost admise doar 17 din 500 de contestații privind aplicarea arestului.
Deputatul a atras atenția și asupra evaluărilor internaționale. Potrivit lui, Republica Moldova continuă să piardă cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza încălcării dreptului la libertate și la un proces echitabil. Doar în 2025, statul a achitat peste 420 de mii de euro despăgubiri în baza hotărârilor CEDO, iar din 1997 suma totală depășește 23 de milioane de euro.
De asemenea, conform unor studii europene, Moldova se află printre primele state din Consiliul Europei după nivelul populației penitenciare. Țara ocupă locul trei la numărul de deținuți la 100.000 de locuitori, fiind depășită doar de Turcia și Azerbaidjan. Vârsta medie a persoanelor aflate în detenție este de aproximativ 30 de ani, iar numărul acestora continuă să crească.
O problemă deosebit de gravă, potrivit deputatului, o reprezintă supraaglomerarea instituțiilor penitenciare. În urma vizitelor inopinate la penitenciarele nr. 13 din Chișinău și nr. 11 din Bălți, comisia parlamentară a constatat depășiri semnificative ale capacității admise, fapt care reprezintă, la rândul său, o încălcare a drepturilor omului.
În urma controlului parlamentar, Comisia pentru drepturile omului a înaintat Guvernului și altor instituții competente o serie de recomandări. Acestea vizează alinierea legislației naționale la standardele internaționale, consolidarea garanțiilor pentru persoanele suspectate și acuzate, extinderea aplicării măsurilor preventive alternative detenției, creșterea rigorii în motivarea fiecărei prelungiri a arestului, precum și crearea unui sistem unic de evidență statistică privind măsurile preventive.
Grigore Novac a subliniat că multe dintre probleme nu țin atât de legislație, cât de modul în care aceasta este aplicată. În opinia sa, reformele din ultimii ani în justiție nu au produs schimbările așteptate în domeniul protecției drepturilor omului.
În final, Grigore Novac a făcut apel la renunțarea la presiunea asupra sistemului judecătoresc și la practica „justiției televizate”.
