Deputata PSRM Adela Răileanu a luat cuvântul în Parlament în cadrul dezbaterilor asupra proiectului noii Legi a mass-mediei, subliniind, pe de o parte, necesitatea adaptării legislației la noile realități din domeniul media, iar pe de altă parte, avertizând asupra riscurilor extinderii presiunii administrative și politice asupra presei.
Deputata a menționat că necesitatea adoptării unei noi legi în domeniul mass-media este evidentă: „Presa s-a schimbat radical în ultimii ani: au apărut platformele digitale, publicațiile online și noi modalități de distribuire a informației. Legislația trebuie să țină pasul cu aceste transformări”.
Potrivit deputatei, proiectul conține principii importante și corecte, precum pluralismul mediatic, independența editorială și drepturile profesionale ale jurnaliștilor. Problema nu constă însă în obiectivele declarate, ci în mecanismele de aplicare, a subliniat deputata: „O lege a presei trebuie să garanteze libertatea jurnalismului, nu să creeze premise pentru extinderea controlului administrativ”.
O preocupare deosebită pentru Adela Răileanu o reprezintă prevederea privind crearea Registrului furnizorilor de servicii media, administrat de Ministerul Culturii. Deputata a remarcat că, deși înregistrarea este formal voluntară, în practică accesul la subvenții și finanțări publice va depinde anume de acest mecanism.
„În realitate, un minister condus de o persoană numită politic va decide cine este “convenabil” și merită sprijin și cine nu”, a declarat ea, subliniind necesitatea unei prudențe maxime față de orice mecanism care poate permite influența politică asupra mass-mediei.
Separat, deputata a atras atenția asupra riscului apariției unui sistem de dublu control administrativ pentru televiziuni și posturile de radio — din partea Consiliului Audiovizualului și a Ministerului Culturii — ceea ce, în opinia sa, creează centre suplimentare de influență asupra instituțiilor media.
Critici au fost formulate și la adresa rolului atribuit în proiect Consiliului de Presă, prezentat drept structură de autoreglementare a breslei. Adela Răileanu a subliniat că autoreglementarea autentică este posibilă doar atunci când întreaga comunitate jurnalistică este reprezentată pe larg, și nu doar un cerc restrâns de organizații.
O atenție aparte a fost acordată formulărilor din proiect referitoare la „conținutul vădit ilegal” și la încălcarea drepturilor protejate de lege. Potrivit deputatei, lipsa unor definiții clare creează riscul interpretărilor arbitrare: „Experiența ultimilor ani arată că aceleași noțiuni pot fi interpretate diferit în funcție de contextul politic. Acest lucru conduce la autocenzură — cea mai periculoasă formă de limitare a libertății de exprimare”.
Adela Răileanu a atras atenția și asupra reglementării mass-mediei online și a responsabilității pentru comentariile utilizatorilor, menționând că normele neclare vor determina redacțiile să elimine preventiv anumite conținuturi din teama unor eventuale sancțiuni.
În încheiere, deputata a subliniat că o presă puternică nu este cea care susține puterea, ci cea care are libertatea de a o critica. Ea și-a exprimat convingerea că o presă mai liberă și mai independentă ar contribui la adoptarea unor decizii publice mai eficiente:
„Presa liberă nu împiedică dezvoltarea unei țări. Dimpotrivă, o ajută să nu repete propriile greșeli.”
