PSRM

10 martie 2017

Discursul lui Maxim Lebedinschi în parlament, în sprijinul inițiativei Președintelui Republicii Moldova

(SUSȚINERI la proiectul de lege nr. 514 din 28.12.2016)

Președintele Republicii Moldova, Domnul Igor Dodon, a înaintat proiectul de lege pentru abrogarea Legii nr. 235  din  3 octombrie 2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 şi nr. 101 din 1 aprilie 2015.

Este de evidențiat că pînă la adoptarea Legii 235, prin angajarea răspunderii de către Guvern, a fost adoptată legea de modificare și completare a:

  • Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei
  • Legii instituțiilor financiare
  • Legii cu privire la datoria publică, garanțiile de stat și recreditarea de stat

(aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.776 din 25.09.2014).

Scopul respectivelor modficiări a constat în acordarea de către Guvern, Băncii Naționale a Moldovei, a garanțiilor de stat pentru asigurarea creditelor urgente acordate băncilor comerciale, iar în caz de nerambursare a creditului, garanțiile urmînd a fi substituite cu obligațiuni de stat, adică transformate în datorie de stat.

Deja avînd la bază modificată Legea cu privire la datoria publică, garanțiile de stat și recreditarea de stat, Guvernul a adoptat 2 Hotărîri secrete și anume Hotărîrea nr. 938 din 13.11.2014 și ne.124 din 30.03.2015. Conform respectivelor Hotărîri, Guvernul a acordat Băncii Naționale garanții de stat (în sumă totală de 9500 milioane lei și respectiv 5340 milioane lei), care urmau a fi înlocuite cu hîrtii de valoare de stat în caz de nerambursare a creditelor de către băncile comerciale (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank).

Începînd cu noiembrie 2014 și pînă în august 2015, de către Banca Națională din Moldova, băncilor comerciale (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) iau fost eliberate  credite sub garanție de stat în sumă de 14,1 miliarde lei. Creditele acordate de Banca Națională din Moldova, nu au fost și nici nu puteau fi rambursate.

Ultima acțiune îndreptată spre, schimbarea garanțiilor de stat, în obligațiuni de stat, a fost adoptarea prin asumarea răspunderii de către Guvern a Legii nr. 235  din  3 octombrie 2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 şi nr. 101 din 1 aprilie 2015.

Astfel, toate deciziile cu privire la acoperirea „gaurei financiare” a BNM, create în urma extragerii din sistemul bancar național a unei sume de aproximativ un miliard de dolari, au fost adoptate într-un mod ascuns și netransparent, fără dezbaterea subiectelor numite în Parlament.

 La fel urmează să evidențiem că:

1.La momentul adoptării Legii nr. 235  din  3 octombrie 2016 nu s-au luat în considerare consecințele economice, bugetare, de emitere și stingere a obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat în fața Băncii Naționale a Moldovei.

În art. 2 alin. (4) din legea sus-numită este stabilit clar că: „Obligațiunile de stat vor fi emise la valoarea nominală, la rata fixă a dobînzii, pe termene de pînă la 25 de ani, în volum total de pînă la 13.583.717.000 lei, cu rata efectivă a dobînzii de 5 la sută”.

Avînd în vedere cotele procentuale ce urmează a fi achitate, suma totală pentru acoperirea obligațiunilor de stat va depăși 25 miliarde lei, adică aproape de 2 ori mai mult decît costul nominal al obligațiunilor de stat. Suma respectivă este comparabilă cu veniturile anuale ale bugetului de stat constituind 84% din veniturile planificate în bugetul de stat pentru anul 2017 (cu excepția granturilor) sau 18% din volumul PIB-ului prognozat pentru anul 2017. Astfel, Legea nr. 235 creează o sarcină suplimentară considerabilă asupra bugetului de stat.

Deși emiterea și stingerea obligațiunilor de stat se propune a fi realizate în termen de 25 de ani, cheltuielile bugetare pentru stingerea lor vor crește în fiecare an. Alocarea surselor bugetare substanțiale pentru răscumpărarea obligațiunilor de stat impune limite pentru cheltuieli bugetare în baza altor articole, inclusiv cel social, influențînd astfel negativ atingerea scopurilor prioritare propuse pentru dezvoltarea social-economică și politica bugetară.    Emiterea obligațiunilor de stat pe o sumă ce depășește 13 miliarde lei și transmiterea acestora către Banca Națională a Moldovei au condus la creșterea datoriei interne de stat. În perioada 1 ianuarie 2016 – ianuarie 2017 datoria internă a crescut de la 7,2 miliarde lei pînă la 21,5 miliarde lei, preponderent din cauza emiterii obligațiunilor de stat pentru executarea Legii nr. 235 din  3 octombrie 2016. Ponderea în PIB a datoriei de stat a crescut de la 5,6% în ianuarie 2016 la 16,3% în ianuarie 2017.

2. Fiind în esență o modalitate de a transpune povara restituirii mijloacelor dispărute din sistemul bancar pe umerii cetățenilor, Legea nr. 235 din 3 octombrie 2016, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, va demotiva Executivul, organele competente ale statului și Banca Națională în eforturile de recuperare a miliardelor furate din băncile comerciale.

 În așa mod, luînd în considerație că: 

 a) prin pct. 44 al Hotărîrii Curții Constituționale nr. 5 din 2 martie 2016 privind interpretarea art. 1061 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, Curtea a statuat:

„44. Ţinând cont de particularităţile acestei instituţii, Curtea reţine că Preşedintele Republicii Moldova nu-i poate trimite Paramentului spre reexaminare, înainte de promulgare, o lege în privinţa căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea. În caz contrar, o asemenea posibilitate ar conduce, în fapt, la anularea acestui mecanism constituţional”;

 b) reglementările pct. 47 al aceleiași hotărîri, prin care Curtea a specificat și a reiterat:

„47. În acelaşi timp, în Hotărîrea nr. 9 din 14 februarie 2014 Curtea a menţionat că controlul legii exercitat de Preşedinte în cadrul procedurii de promulgare are la bază trei componente (direcţii): de procedură, de oportunitate şi de constituţionalitate”.

Astfel, analizînd cele două puncte expuse de Curtea Constituțională și raportîndu-le la prevederile art. 73 din Constituția Republicii Moldova, deducem că Președintele Republicii Moldova poate să facă uz de un instrument de control asupra unei legi adoptate prin asumarea răspunderii de către Guvern doar după promulgarea acesteia, în una dintre următoarele modalități: fie prin sesizarea Curții Constituționale în legătură cu faptul neconstituționalității actului contestat, conform explicațiilor date de Curte în pct. 2 al dispozitivului hotărîrii enunțate supra, fie expunîndu-și opinia asupra oportunității actului legislativ (ulterior promulgării), beneficiind de dreptul la inițiativă legislativă (conform art. 73 din Constituție). Astfel, Președintele Republicii Moldova poate prezenta inițiative legislative privind abrogarea și/sau modificarea oricărui act legislativ, inclusiv a celui adoptat prin asumarea răspunderii de către Guvern, or din momentul promulgării, acesta se supune tuturor regulilor procesului legislativ ca oricare altă lege (ordinară, organică și/sau constituțională).

Urmare a aspectelor sus-menționate, Președintele Republicii Moldova, fiind garantul suveranității naționale, propune prezentul proiect de lege pentru abrogarea Legii nr. 235  din  3 octombrie 2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 şi nr. 101 din 1 aprilie 2015.

PSRM

Adera la partid!

Semnalează o problemă