Vicepreședintele Parlamentului, deputatul PSRM Vlad Batrîncea, a criticat dur de la tribuna Parlamentului reforma „Restart în educație”, promovată de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. Parlamentarul a declarat că reforma propusă de guvernare nu rezolvă problemele reale ale sistemului educațional, ci riscă să accelereze depopularea localităților și centralizarea excesivă a procesului decizional.
În intervenția sa, Vlad Batrîncea a făcut referire la evoluția sistemului de administrare a educației din Republica Moldova și a subliniat că descentralizarea este un principiu consacrat constituțional și un angajament al statului.
„Domnule ministru, Dumneavoastră v-ați născut în iunie 1991. În 1991, în Republica Moldova, instituțiile școlare erau gestionate de RONO-uri, subordonate Ministerului Învățământului al RSS Moldovenești. Era un sistem perfect centralizat, în care era foarte clar cine gestionează ministerul, cine stabilește bugetele și cine stabilește salariile. Nu neapărat acel sistem a fost unul bun și nu neapărat trebuie idealizat. Dar mă bucur că domnul ministru, fiind născut în ultimul an al Uniunii Sovietice, revine cumva la un sens sănătos al organizării sistemului. Doar că există o diferență fundamentală: puterea sovietică a construit școli, voi le închideți. Puterea sovietică a construit universități, voi le închideți. Puterea sovietică, după război, a investit foarte mulți bani în știință, în Academia de Științe a Moldovei. Voi astăzi ați lăsat Academia de Științe doar cu denumirea și fără buget. Bugetul pentru cercetare este la domnul Perciun, iar academicienii au rămas doar cu propriile regalii”, a declarat Vlad Batrîncea.
Vicepreședintele Parlamentului a atras atenția că descentralizarea nu este o alegere conjuncturală a unei guvernări, ci un principiu prevăzut de Constituția Republicii Moldova și asumat prin aderarea la Consiliul Europei.
„În 1994 a fost votată Constituția Republicii Moldova, care prevede descentralizarea. În 1995, Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei, iar până astăzi descentralizarea rămâne un angajament al statului Republica Moldova”, a declarat vicepreședintele Parlamentului.
Potrivit deputatului PSRM, transferarea responsabilității pentru problemele din educație exclusiv către autoritățile locale reprezintă o abordare greșită.
„Astăzi am auzit că descentralizarea nu mai este un angajament al Republicii Moldova și că dușmanii școlilor noastre sunt aleșii locali, primăriile și consiliile raionale. Dar ce face și care este responsabilitatea Guvernului nu am auzit foarte clar”, a afirmat Vlad Batrîncea.
Deputatul PSRM a subliniat că Guvernul trebuie să răspundă pentru problemele de depopulare, dezvoltare economică și investiții, iar dialogul cu administrația locală trebuie să fie unul instituțional și bazat pe respect.
„Dialogul presupune existența comunităților locale, a aleșilor locali, aleși direct de cetățeni, cu care trebuie discutat instituțional și, de dorit, omenește, cu respect, pentru că fiecare comunitate are propriile realități”, a spus parlamentarul.
Vlad Batrîncea a criticat și intenția de reorganizare a instituțiilor de învățământ, avertizând că reforma ar putea accentua migrația internă spre municipiul Chișinău.
„Prin această reformă se va produce nu doar o depopulare și mai accentuată a Republicii Moldova, dar și un proces de chișinăuizare și mai intens: mai mulți copii vor veni la Chișinău, mai multe familii vor migra spre capitală, iar școlile vor ajunge să aibă clase cu 50-60 de elevi”, a declarat acesta.
Deputatul a mai spus că reforma nu conține argumente clare privind îmbunătățirea calității educației și a criticat faptul că autoritățile locale ar urma să rămână responsabile de reparațiile instituțiilor, deși sunt acuzate că nu dispun de suficiente capacități financiare.
În finalul intervenției, vicepreședintele Parlamentului a solicitat examinarea subiectului privind manualul de istorie criticat de comunitatea evreiască și de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România. „Vreau să vă atrag atenția și asupra solicitării comunității evreiești și a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România și să examinați retragerea manualului de istorie bazat pe manipulări istorice”, a conchis Vlad Batrîncea.
