Astăzi, în cadrul dezbaterilor asupra proiectului de lege privind modificarea bugetului de stat pentru anul 2026, vicepreședintele Parlamentului, deputatul PSRM Vlad Batrîncea, a criticat modul în care Guvernul gestionează finanțele publice și economia Republicii Moldova.
Vlad Batrîncea a atras atenția că, în loc să se concentreze deja pe elaborarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2027, care urmează să fie prezentat până la 15 octombrie, Guvernul vine abia acum cu rectificarea bugetului pentru anul 2026, deși aceasta trebuia realizată în perioada de vară, conform legislației.
„Domnule Tofan, domnule prim-ministru, conform legii, mai este o lună până la prezentarea proiectului bugetului pentru anul 2027, iar rectificarea bugetului pentru anul curent se face abia acum, deși trebuia realizată în perioada de vară. De ce nu a fost rectificat la timp? Pentru că prim-ministrul Munteanu a plecat peste noapte, fără să vină în Parlament să raporteze și să explice motivele plecării, după ce ne-a promis aici dezvoltare economică?”
În context, deputatul PSRM a atenționat asupra evoluției inflației, menționând că nivelul acesteia depășește prognozele inițiale ale autorităților și afectează puterea de cumpărare a populației, inclusiv a angajaților din sistemul educațional.
„A venit domnul Năsui și ne spune că economia Republicii Moldova este grav bolnavă. Dar voi ați prognozat o inflație de 3,3% pentru acest an, iar după opt luni aceasta a ajuns la 7,3%. Inflația a redus deja capacitatea de cumpărare a salariilor. De aceea, vă rog ca pe viitor să nu mai vorbiți despre majorări salariale, ci cel puțin să țineți salariile la nivelul inflației, prin indexare. Din ultima majorare a salariilor pedagogilor, inflația a mâncat deja 17-20% din puterea de cumpărare. Situația este gravă.”
O critică aparte a fost adresată creșterii cheltuielilor administrative ale statului. Vlad Batrîncea a subliniat că, în timp ce sunt reduse cheltuielile capitale și finanțarea externă, cheltuielile pentru întreținerea aparatului administrativ cresc.
„Și ce face Guvernul Tofan? În loc să optimizeze cheltuielile administrative și să reducă numărul ministerelor de la 14 la 9, așa cum a fost funcțional, menține 14 ministere și 5 viceprim-miniștri. Mai mult, cheltuielile administrative cresc cu 600 de milioane de lei. Adica, reducem cheltuielile capitale, reducem finanțarea externă, reducem peste tot, în timp ce cheltuielile pentru întreținerea funcționarilor le creștem.”
În acest context, deputatul PSRM a pus sub semnul întrebării politica Guvernului privind deficitul bugetar și creșterea datoriei publice.
„Domnul Tofan, în studiouri televizate foarte frumos ați vorbit că statul Republica Moldova are prea mulți funcționari. Așa ați vorbit când ați fost în business. Ce v-a împiedicat să reveniți acum cu optimizări și reduceri de cheltuieli pentru a face economii? Creșteți deficitul până la 23 de miliarde de lei, iar deservirea datoriei depășește 25 de miliarde de lei. Deservirea datoriei externe a crescut cu peste un miliard de lei. Unde mergem noi? Spre un colaps financiar.”
Deputatul PSRM și-a exprimat indignarea față de declarațiile ministrului Economiei, Năsui, potrivit cărora Aeroportul Internațional Chișinău ar trebui privatizat din cauza unei administrări ineficiente din partea statului.
„Statul poate fi un administrator bun, dar nu cu asemenea oameni care știu doar să vândă. Înțeleg că, în cazul privatizării, vor fi doritori. Or, veniturile Aeroportului sunt în creștere, iar din cauza războiului din Ucraina tot mai mulți oameni zboară prin Chișinău. Moldatsa are venituri și salarii de milioane, tocmai pentru că a crescut numărul de pasageri. Și astăzi vine acest turist să ne spună că Aeroportul nu poate fi gestionat de stat. Da, sunt de acord sută la sută că voi nu puteți gestiona statul. Dar dacă nu puteți gestiona, plecați!”
Totodată, Vlad Batrîncea a atras atenția că actuala guvernare intenționează să acopere deficitul bugetar prin vânzarea patrimoniului public și majorarea poverii fiscale asupra cetățenilor.
„Înțelegem că pentru actuala guvernare, sursele de acoperire a deficitului bugetar vor fi vânzarea patrimoniului public, a întreprinderilor și, doi, politica fiscală, care va asigura guvernul cu 6 miliarde de lei suplimentar din buzunarul cetățenilor.
Vom mări salariile pedagogilor, dar trebuie să oferim acoperire financiară, așa spun cei de la guvern. Dar cum vor oferi? Vor strânge bani prin majorarea taxelor, adică cetățenii să achite mai mult, iar guvernul să vină cu majorări de salarii pentru pedagogi. Iar inflația va face, la rândul ei, tot necesarul ca puterea de cumpărare să fie redusă și mai mult.”
