01 octombrie 2018
Maxim Lebedinschi: Curtea Constituțională, de fapt, și-a arogat atribuțiile Parlamentului
Consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi consideră că situația prin care președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost suspendat de mai multe ori din funcție pentru o perioadă scurtă de timp, a apărut după ce în una din hotărârile sale, Curtea Constituțională, de fapt, și-a arogat atribuțiile Parlamentului. CC a stabilit, printr-o hotărâre a sa, că hotărârile Curții Constituționale fac corp comun cu textul Constituției și hotărârile sale de interpretare sunt egale cu textul Constituției. Potrivit lui, de aici a pornit toată problema. Declarația a fost făcută la dezbaterile publice cu tema: „Suspendarea președintelui: legalitate, blocaj instituțional, confruntare politică”, ediția a 94-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
„Nu o să găsiți niciun act normativ, nu o să găsiți nicio propoziție în tot textul Constituției, care ar spune că hotărârile Curții Constituționale sunt egale cu textul unei legi constituționale. Sunt doar două modalități de modificare a Constituției – prin Parlament și, respectiv, prin referendum, la care participă cetățenii Republicii Moldova. Astfel, înțelegem că CC și-a arogat anumite atribuții, care nu-i aparțin și nu puteau să-i aparțină. Ulterior, Curtea a lărgit jurământul președintelui Republicii Moldova, care, de fapt, spune că președintele se obligă să garanteze suveranitatea, să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, însă Curtea, în una din hotărârile sale, a spus că președintele se obligă, de asemenea, să respecte și hotărârile Curții și orice încălcare a acestor hotărâri ar fi o încălcare a jurământului”, a notat consilierului, menționând că CC de fiecare dată își lărgea atribuțiile prin propriile hotărâri.
Maxim Lebedinschi mai spune că, exemplul Belgiei, la care face trimitere CC, este unicul în istoria mondială, care a permis sau a instituit suspendarea din funcție a liderului statului. Însă, potrivit consilierului, ceea ce este important e că regele Belgiei și-a dat acordul pentru suspendarea sa din funcție și ca prim-ministrul să semneze în locul său, din acele considerente religioase, care veneau în contradicție cu interesele statului. În opinia sa, cazul Belgiei nu poate fi comparat cu cel al Republicii Moldova. „Curtea Constituțională nu are absolut niciun drept legal să pună la baza emiterii hotărârilor sale anumite precedente, cu atât mai mult care sunt exemple din alte state. Dacă e să ne referim la problema de bază – nu a apărut acest caz ca urmare nemijlocit a refuzului domnului președinte de a numi acești doi miniștri, problema a apărut atunci când s-a mers la interpretarea articolului 98, alineatul 6. Mai bine zis, a fost chiar mai devreme”, a opiniat Maxim Lebedinschi.
Consilierul prezidențial susține că prin sesizarea adresată de către Guvern pentru interpretarea Constituției, „acesta a recunoscut că nu se inițiază procedura de suspendare din funcție a președintelui, adică impeachment, din considerentul că președintele beneficiază de o susținere majoră în societate”. Consilierul prezidențial consideră că atunci când un președinte este impus să procedeze contrar voinței și principiilor sale, el nu poate fi înlocuit prin altcineva, în caz contrar ar trebui ca orice persoană care deține o funcție publică, în cazul în care vine în contradicție cu interesul guvernării sau a altei părți, ar trebui să fie suspendat.
Întrebat fiind de ce președintele se mai află în funcție, dacă a se consideră încălcat Constituția, Maxim Lebedinschi, a menționat că, dacă Guvernul sau Parlamentul consideră că președintele a încălcat Constituția, și acest fapt ar constitui o infracțiune, atunci ar trebui ca acesta să fie tras la răspundere penală: „Dacă se consideră că e o încălcare și el urmează a fi demis din funcție pentru această încălcare, atunci guvernarea nu are decât să înceapă procedura”.
Dezbaterea „Suspendarea președintelui: legalitate, blocaj instituțional, confruntare politică”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.