Deputatul PSRM Grigore Uzun a propus, în lectura a doua, o serie de modificări la proiectul de amendare a Codului electoral, care vizează modul de desfășurare a alegerilor în Găgăuzia. El a atras atenția asupra faptului că, la elaborarea proiectului de către comisia de profil, propunerile Adunării Populare a Găgăuziei au fost practic ignorate.
Propunerea principală a deputatului vizează păstrarea sistemului electoral uninominal pentru alegerea deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei și garantarea reprezentării fiecărei localități din autonomie.
În acest sens, Grigore Uzun a propus ca Adunarea Populară a Găgăuziei să fie constituită din 35 de deputați, aleși în 35 de circumscripții electorale teritoriale uninominale. La constituirea circumscripțiilor urmează să fie respectată norma de reprezentare de cel mult un deputat la fiecare 5 mii de alegători, cu condiția ca fiecare localitate să fie reprezentată de cel puțin un deputat.
Pentru alegerea bașcanului Găgăuziei se propune constituirea unei singure circumscripții electorale pe întreg teritoriul autonomiei, iar pentru alegerea deputaților în Adunarea Populară – 35 de circumscripții uninominale, care urmează să fie constituite de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, cu asigurarea reprezentării fiecărei localități.
O altă propunere vizează modificarea cerințelor privind colectarea semnăturilor. Candidatul independent la funcția de deputat în Adunarea Populară va trebui să prezinte între 100 și 150 de semnături ale alegătorilor din circumscripția respectivă. În cazul în care în circumscripție sunt înregistrați mai puțin de 500 de alegători, vor fi suficiente între 50 și 75 de semnături.
Pentru candidatul la funcția de bașcan se propune stabilirea obligației de a colecta între 1 500 și 2 000 de semnături, acestea urmând să fie colectate în cel puțin o treime dintre localitățile Găgăuziei – nu mai puțin de 75 de semnături în fiecare dintre aceste localități. Se propune excluderea cerințelor suplimentare prevăzute în proiect.
Grigore Uzun a propus, de asemenea, includerea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei în procedurile relevante, alături de Comisia Electorală Centrală.
O altă modificare se referă la confirmarea legalității alegerilor regionale. Se propune ca legalitatea alegerilor, precum și mandatele deputaților aleși în Adunarea Populară și ale bașcanului să fie confirmate de Curtea de Apel Sud, cu sediul la Comrat. După intrarea în vigoare a hotărârii judecătorești, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei urmează să publice, în termen de 24 de ore, rezultatele finale și să elibereze certificatele persoanelor alese.
Totodată, Adunarea Populară a Găgăuziei sau consiliul local ar urma să fie considerat legal constituit dacă au fost confirmate mandatele a cel puțin două treimi din numărul stabilit de deputați sau consilieri.
De asemenea, Uzun a propus excluderea din proiect a mai multor prevederi, inclusiv a celei referitoare la articolul 172 din Codul electoral, precum și a părților 2–30 din „Dispozițiile finale și tranzitorii”.
În argumentarea amendamentelor, deputatul s-a referit la articolul 111 din Constituția Republicii Moldova, care consacră statutul special al Găgăuziei, precum și la articolul 8 din Legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei. Această lege prevede în mod expres alegerea Adunării Populare în circumscripții electorale teritoriale și stabilește principiul reprezentării – un deputat la fiecare 5 mii de alegători, cu condiția ca fiecare localitate să aibă cel puțin un deputat.
Potrivit lui Grigore Uzun, prevederile în vigoare ale legii speciale stabilesc în mod clar sistemul uninominal de alegere a Adunării Populare. Totodată, prin Hotărârea nr. 8 din 9 iulie 2026, Curtea Constituțională a stabilit că alegerile regionale trebuie să se desfășoare în conformitate cu regulile adoptate de Parlament prin lege organică, fără a stabili însă un anumit sistem de repartizare a mandatelor, lăsând această chestiune la latitudinea legiuitorului.
„În condițiile în care Legea nr. 344/1994 rămâne în vigoare și nu sunt operate modificări la aceasta, adoptarea proiectului în redacția actuală poate conduce la o gravă coliziune juridică între Codul electoral și legea specială privind Găgăuzia”, a menționat deputatul.
Majoritatea parlamentară a respins amendamentele propuse, cu excepția celui de-al doilea punct, care prevede completarea articolului 68 din Codul electoral cu sintagma „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei (în cazul alegerilor regionale)”.
