PSRM

27 ianuarie 2015

Andrei NEGUŢA: În capul mesei întotdeauna trebuie puse interesele Republicii Moldova

Cum pot fi caracterizate în prezent relaţiile dintre Moldova şi Rusia? De ce socialiştii optează pentru federalizarea republicii noastre? Cu ce riscuri se poate confrunta Moldova în anul curent? Despre acestea şi despre multe altele jurnalistul Stanislav Vartanean discută cu fostul ambasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă, actualmente deputat în Parlamentul RM din partea Partidului Socialiştilor, Andrei Neguţa.

„RUSIA ÎNTOTDEAUNA A FOST disponibilă SĂ EXAMINEZE CU MOLDOVA DIVERSE chestiuni”
– Dumneavoastră aţi reprezentat mai mult timp republica noastră în Rusia. Pentru nimeni nu e un secret că, în ultimii cinci ani, autorităţile moldoveneşti nu au acordat suficientă atenţie relaţiilor cu această ţară. Cum în opinia dumneavoastră stau lucrurile astăzi?
– În anul 2009, pînă la momentul cînd în ţara noastră s-a schimbat guvernarea, relaţiile erau bune. Dar după aceasta Rusia a început să privească colaborarea cu ţara noastră cu mai multă precauţie. Faptul că se mediatiza intens tema „ocupaţiei sovietice”, apropierii de NATO, înrăutăţirea relaţiilor cu Transnistria – toate acestea şi multe altele, desigur, nu trezeau o reacţie bună. Deşi Rusia întotdeauna era gata să examineze orice întrebare.

– Cît de departe s-a ajuns şi poate fi oare corectată situaţia?
– Pîrghiile juridice s-au păstrat. Tratatul de bază între Republica Moldova şi Rusia există. E nevoie doar de voinţă politică.

„NU TREBUIE SĂ NE sperie CUVÎNTUL „FEDERALIZARE”
– În timpul unor negocieri, liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu a declarat că tematica transnistreană în cadrul alianţei nici nu a fost atinsă. Dumneavoastră eraţi la Moscova. Cincinalul conducerii proeuropene îl putem considera ca o perioadă pierdută în reglementarea problemei transnistrene?

– Autorităţile moldoveneşti nu abordau această problemă deoarece nu aveau soluţii. Nici partea transnistreană, nici Rusia nu aveau încrederea că această alianţă trilaterală este capabilă să realizeze ceva palpabil în acest sens. Moscova de fiecare dată declara că este gata să discute chestiunea în cauză şi de fiecare dată insista pe faptul că Tiraspolul şi Chişinăul trebuie să-şi coordoneze acţiunile. Au fost cîteva momente – întîlnirile de la fotbal şi de la concerte între Filat şi liderii Transnistriei, deplasarea comună la muntele Athos împreună cu Evgheni Şevciuk. Dar o influenţă pozitivă asupra reglementării conflictului transnistrean autorităţile proeuropene n-au realizat.

– Astăzi dvs. sunteţi membru al echipei Partidului Socialiştilor, care optează pentru federalizarea republicii ca singura cale de soluţionare a conflictului transnistrean. Cum este privită această idee în Rusia?
– Pozitiv şi cu înţelegere. Eu împărtăşesc acest punct de vedere, inclusiv din acest motiv am venit în această echipă. Consider că nu trebuie să ne temem de acest cuvînt, deoarece federalizarea Moldovei este cheia soluţionării mai multor probleme.

DESPRE PLANURILE imediate ALE PSRM
– Socialiştii s-au declarat nu demult disponibili să intre în internaţionala socialistă. Care sunt avantajele acetui pas?
– Internaţionala socialistă este o tribună internaţională. Dacă vom adera la ea, vom putea relata la toată lumea despre partidul nostru, despre ţara noastră, despre problemele regiunii noastre.

VIITORUL NOSTRU ESTE ÎN UNIUNEA EUROASIATICĂ
– Uniunea Europeană le-a luat din scurt pe Ucraina, Georgia şi Moldova, ademenindu-le cu aderarea rapidă în Uniune. Despre acest lucru afirmă şi liderii partidelor pro-europene. Ce şanse acordaţi aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?
– Pînă în anul 2020 nu va fi abordată chestiunea extinderii Uniunii Europene. Republica Moldova poate să depună cerere, numai că ea se va prăfui pe poliţele Comisiei Europene. Astăzi nu sunt condiţii, ca această cerere să fie examinată. Suntem foarte departe de cerinţele aderării la UE. Autorităţile înţeleg acest lucru foarte bine, însă la modul conştient tac şi induc în eroare electoratul.

– Multiple sondaje ale opiniei publice, dar şi alegerile au arătat că în Moldova sunt mai mulţi cetăţeni de orientare estică. În acelaşi timp unii experţi şi analişti pun la îndoială formatul Uniunii Vamale, afirmînd că acolo nu e totul bine…
– Uniunea Vamală nu e o comunitate, e o Uniune, în componenţa cărea deja nu mai sunt trei ţări, ci practic cinci – Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia şi se pregăteşte să adere plenar şi Kirghizia. Piaţa Uniunii creşte, iar cifrele care arată schimbul de mărfuri între ţări, sunt importante. Noi vom urmări atent dezvoltarea acestei Uniuni şi ne vom strădui să ne apropiem de ea.

“SOCIALIŞTII ÎNTOTDEAUNA VOR PUNE ÎN CAPUL MESEI INTERESELE REPUBLICII MOLDOVA ŞI Ale CETĂŢENILOR EI”
– Numiţi, în opinia dumneavoastră, cele mai importante probleme şi provocări ale anului 2015.
– Bineînţeles, există riscul declanşării unei crize energetice, de la care ne poate salva doar restabilirea relaţiilor cu Rusia. Este altceva că alianţa, sau cineva din partidele alianţei consideră că avem ca alternativă conducta de gaz Iaşi – Ungheni. Dar ce fel de alternativă e aceasta, dacă ne va livra tot gaz rusesc?
Există şi o provocare în domeniul economic – eu mă refer la export. De ce nu putea fi continuat comerţul asimetric cu UE? Mărfurile noastre aveau să fie livrate în UE fără taxe, iar cu timpul ar fi devenit apte să concureze cu produsele europene. Noi vorbim despre aceea, că Rusia, CSI şi Uniunea Vamală poate să ne ajute la crearea locurilor de muncă, în timp ce UE este interesată doar de livrarea mărfurilor sale pe piaţa moldovenească. Există ameninţarea că problema exportului produselor moldoveneşti în Rusia va rămîne nesoluţionată, dacă nu vor fi întreprinse acţiuni coordonate.

– Partidul Socialiştilor şi-a luat angajamentul să devină un „partid al poporului”. Care este opinia dumneavoastră în această privinţă?
– Echipa noastră şi eu personal consider că, opinia deputatului în orice chestiune se deduce din comunicarea lui personală cu oamenii. Promisiunile făcute în perioada preelectorală le vom îndeplini neapărat. Ne vom întîlni cu oamenii în teritoriu, vom lua act de problemele lor şi le vom soluţiona.