Neguța: „Chișinăul și Moscova trebuie să revină la nivelul precedent de colaborare”

Fostul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă, actualmente deputat al Parlamentului din partea PSRM, Andrei Neguţa a răspuns la întrebările corespondentului ziarului rus „Novîe Izvestia”

– Dle Neguţa, pentru mass-mediile ruseşti nu a trecut neobservată excluderea din programul Guvernului moldovenesc a menţiunii cu privire la parteneriatul strategic cu Rusia. Cum comentaţi acest lucru?
– Îmi pare foarte neplăcut să constat regresul, reducerea nivelului de colaborare între ţările noastre după anul 2013. Autorităţile Moldovei nu înţeleg că viitorul ţării depinde de calitatea relațiilor cu Federaţia Rusă.

– Şi cum apreciază situaţia creată locuitorii ţării?
– 75% din cetăţenii Moldovei consideră că ţara se mişcă într-o direcţie greşită. Participanţii la sondaj şi-au demonstrat atitudinea faţă de un eventual referendum despre aderarea Moldovei la diferite formaţiuni interstatale. 32% sînt de părere că trebuie să aderăm la Uniunea Europeană, iar 50% se pronunţă pentru Uniunea Vamală. Guvernul Moldovei refuză categoric să recunoască faptul că, la alegerile parlamentare din noiembrie, 2014, un număr semnificativ de cetăţeni s-au pronunțat pentru vectorul estic de dezvoltare în politica externă.

– Şi cum caracterizați astăzi relaţiile comerciale între ţările noastre?
– Acum cîţiva ani în urmă, cifra de afaceri a atins pentru prima dată nivelul de 2 mlrd. dolari. De atunci acest indice este într-o reducere continuă. Doar în anul trecut schimbul comercial între ţările noastre s-a redus cu 30%. Cu peste 10% s-a redus numărul întreprinderilor cu capital rusesc. Investitorii din Rusia sînt îngrijoraţi de tendinţa evidentă a autorităţilor Moldovei de a dezvolta relaţiile comerciale în primul rînd cu ţările UE. Totodată, aceştia sînt îngrijoraţi de creşterea tarifelor pentru energia electrică şi gaz, de garanţiile reduse de păstrare a proprietăţii în cadrul proceselor judiciare, de scădere a cererii interne, de criza şi de incertitudinea din politica economică a statului. Fracţiunea noastră din Parlamentul RM consideră că succesul economic al Moldovei stă în folosirea oportunităţilor pe care le oferă calitatea de membru al Comunităţii Statelor Independente şi se bazează pe Acordul de prietenie şi colaborare între Moldova şi Rusia.

– Cum credeţi, există şansa de a ameliora relaţiile între ţările noastre şi ce ar trebui de făcut în acest sens?
– Este nevoie să fie utilizată atît diplomaţia clasică, cît şi cea populară. Să fie organizată şedinţa planificată a comisiei interguvernamentale, şedinţa comisiei interparlamentare pentru colaborare între Parlamentul Republicii Moldova şi Adunarea Federală a Federaţiei Ruse, să fie asigurată corectarea şi realizarea planului de consultări între ministerele de externe. Consider ca fiind foarte importantă activizarea colaborării dintre Moldova şi subiecţii Rusiei (54 de subiecţi din cei 85 au stabilite relaţii economice). Pînă în anul 2009, între Guvernul Moldovei şi regiunile Rusiei au fost încheiate 40 de acorduri cu caracter de piaţă. Este nevie de analiza lor şi ajustarea pînă la o condiţie funcţională. În acelaşi timp, trebuie să majorăm numărul de localităţi înfrăţite între ţările noastre. Politica o demonstrează – acestea ştiu bine cum să activizeze relaţiile în continuare.

– La mijlocul anului a fost marcat un an de la semnarea Acordului de Asociere între Moldova şi UE. Ce schimbări au avut loc în ţară în această perioadă de timp, care au fost speranţele cetăţenilor Moldovei şi care au fost rezultatele reale?
– Astăzi, Moldova este mai departe de Europa decît era în anul 2013 şi chiar după semnarea Acordului, în 2014. Relaţiile dintre Chişinău şi structurile europene sînt caracterizate prin derută şi disperare. Acordul Moldovei cu Uniunea Europeană nu corespunde intereselor ţării noastre. Ni s-a propus un mecanism unilateral, un fel de listă de indicaţii pentru Moldova. Republica noastră ar trebui să stabilească relaţii echitabile. Noi putem să sprijinim Acordul de colaborare şi parteneriat. Eu fac parte din forţele politice, care consideră că Moldova în cadrul UE nu va soluționa toate problemele.

– Cum a influenţat asupra cooperării dintre Moldova şi Rusia semnarea Acordului de Asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană (UE)?
– A influenţat negativ. În perioada de pregătire a Acordului, s-a insistat în mod excesiv asupra politizării acestui proces, atitudinea faţă de asociere era ca şi faţă de o panacee împotriva tuturor dificultăţilor. Au fost respinse propunerile Rusiei vizavi de discutarea consecinţelor acestui proces pentru relaţiile bilaterale. Autorităţile noastre şi majoritatea mass-mediei nu vorbesc despre acest moment.
La sfîrşitul anului trecut şi în decursul acestui an, Europa a început să se distanţeze tot mai pronunţat de partidele aflate acum la guvernare în Moldova. Motivele acestei distanţări au fost expuse sincer de Stefan Meister din DGAP – Asociaţia Germană pentru Politică Externă: „A fost o speranţa că la Chişinău a fost creată o coaliţie care ar fi o coaliţie adevărată pentru integrare europeană, totuşi, mai apoi am văzut că aceşti lideri sînt într-o măsură mai mare sau mai mică nişte simpli oligarhi, care doresc să facă bani și sînt nişte participanți la scheme corupţioniste. Ne-am dat seama că politicienii moldoveni nu au fost partenerii noştri adevăraţi, nu au fost oamenii care au dorit reformarea ţării şi schimbarea situaţiei din ţară”.

– Cum aţi caracteriza situaţia cu Transnistria?
– Astăzi lipseşte orice progres în soluţionarea conflictului de la Nistru. Cetăţenii ţării noastre sînt îngrijoraţi de situaţia din jurul Transnistriei. Mass-media face să crească tensiunea, tot soiul de pseudoanalişti îşi prezintă scenariile proprii, care trezesc frică, incertitudine în rîndul populaţiei pe ambele maluri ale Nistrului. Evenimentele din Ucraina vecină nu contribuie la detensionarea situaţiei din jurul Transnistriei. Partidul Socialiştilor, pe care îl reprezint în Parlament, inclusiv în Comisia pentru Politică Externă, consideră că există premise pentru reluarea negocierilor în formatul precedent. Trebuie să curăţim teancul formată din decizii luate în pripă pe ambele maluri şi să stabilim contactul reciproc, să consolidăm încrederea. Doar ea ne va permite să organizăm nişte negocieri reuşite şi să determinăm statutul Transnistriei.

– Ce aţi putea spune despre conflictul din Ucraina? Va avea el careva efecte asupra Moldovei?
– Conflictul din ţara vecină are, bineînţeles, un efect asupra Moldovei. Voi aduce doar un singur exemplu. Rada Supremă a denunţat Acordul din anul 1995 cu privire la tranzitarea militarilor ruşi pe teritoriul Ucrainei spre teritoriul Moldovei. La problemele care existau s-au adăugat altele noi. Cum, în astfel de condiţii, să reglementezi deplasarea pe calea ferată a contingentului rusesc a Forţelor Comune Pacificatoare în regiunea transnistreană? Aceasta şi multe alte probleme ce ţin de regiunea transnistreană trebuie să fie soluţionate nu din dorinţa de a fi pe placul unei sau altei părţi, ci pentru asigurarea păcii şi liniştii la Nistru.