Vlad Bătrîncea: Statul trebuie să sprijine dezvoltarea culturilor naționale

În opinia vicepreședintelui Parlamentului, președintelui fracțiunii BCS Vlad Bătrîncea, statul trebuie să finanțeze dezvoltarea culturilor naționale, iar problemele sprijinului pentru minoritățile naționale trebuie depolitizate și abordate prin prisma soluțiilor juridice. Vlad Bătrîncea a declarat acest lucru în cadrul audierilor care au avut loc pe platforma comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice, la inițiativa președintelui acesteia, Grigore Novac.

„Chestiunile legate de buget, de participare în procesul de guvernare, a dialogului armonios între autoritățile centrale și locale trebuie categoric depolitizate, aceste decizii trebuie să fie strict juridice. În acest sens, susținem necesitatea implementării Convenției-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale și ratificării Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare”, a spus Vlad Bătrîncea.

Vice-președintele Parlamentului a amintit că Convenția-cadru prevede forme clare de alocare a fondurilor bugetare pentru dezvoltarea minorităților naționale, precum și obligațiile autorităților de a ține cont de necesitățile acestora la formarea bugetelor naționale. Astfel, fondurile bugetare ar trebui alocate nu doar pentru întreținerea Agenției Relații Interetnice, cum se întâmplă acum, ci direct pentru dezvoltarea culturilor naționale.

„Este vorba despre acele fonduri care permit dezvoltarea propriilor instituții de educație, cultură și, desigur, trebuie să existe un plan calendaristic. În acest caz trebuie să vorbim, în primul rând despre investiții în educație și sănătate. Este dificil să vorbim despre dezvoltarea culturilor naționale când nu există grădiniță, școală sau când, de exemplu, în raionul Taraclia, timp de un an și jumătate, s-a căutat un anestezist”, a menționat vicepreședintele.

Vlad Bătrîncea a informat că va propune guvernului să organizeze la ministerul Finanțelor dezbateri privind proiectul de buget pentru anul 2025, cu participarea reprezentanților organizațiilor minorităților naționale, pentru ca aceștia să poată argumenta necesitățile lor.

Menționăm că un grup de organizații etno-culturale s-a adresat președintelui, guvernului și parlamentului cu solicitarea de a discuta un pachet de cerințe ale UE privind minoritățile naționale în procesul de integrare europeană și de a intensifica adaptarea legislației moldovenești în domeniul drepturilor omului și relațiilor interetnice la standardele europene.

Participanții la discuție au amintit că minoritățile naționale constituie 24,9% din populația țării, existând aproximativ 80 de organizații etno-culturale. În Moldova există un cadru legislativ pentru protecția minorităților naționale, însă Republica Moldova nu a aderat încă la Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, iar legile nu sunt aplicate în întregime, aspect semnalat de Consiliul Europei.

Astfel, de la an la an, se reduce reprezentarea proporțională a minorităților naționale în organele legislative, executive și judiciare, ei nu au dreptul de a participa la alegerile parlamentare și locale, nu se folosesc numele recunoscute național în documentele de identitate, nu se sprijină educația în limbile minorităților naționale, iar statul nu finanțează direct dezvoltarea culturilor naționale.