PSRM

17 septembrie 2016

Suveranitatea electorală şi lupta pentru alegeri corecte în Republica Moldova

Discursul președintelui PSRM, Igor Dodon, în cadrul conferinței internaționale de la Moscova cu genericul „Suveranitatea electorală într-o lume globalizată. Strategiile naționale pentru dezvoltarea instituțiilor democratice și asigurarea drepturilor electorale ale cetățenilor”

Stimată Ella Aleksandrovna! Stimaţi participanţi ai Conferinţei!

Ţin să vă mulţumesc pentru invitaţie la acest eveniment, menit să elucideze una dintre cele mai actuale subiecte pentru ţările noastre. Cea mai importantă realizare a democraţiei o reprezintă dreptul la vot, care, în mod ideal, îi oferă fiecărui cetăţean al ţării posibilitatea de a influenţa autorităţile prin intermediul alegerilor şi referendumurilor libere.

Atunci cînd alegerile sînt desfăşurate liber şi corect, atunci cînd poporul, fără a fi influențat din exterior, îşi alege reprezentanţii, putem vorbi de democraţie (suveranitatea poporului) în formă pură. Dar atunci cînd în acest proces intervin forţe din exterior – prin impunere, presiune, falsificăre a alegerilor – se produce cea mai gravă crimă împotriva poporului. Pentru mulţi oameni , inclusiv pentru cei defavorizați din societatea noastră, posibilitatea de a vota la alegeri este unicul lucru pe care îl au. Şi atunci cînd li se retrage chiar şi dreptul de a vota, este precum ai lua unui sărac ultimii bani.

Astăzi, putem vedea cum în mai multe ţări din lume şi mai ales în cele care se impun în fața altora ca standard de democraţie, au loc încercări, prin diferite modalităţi, de a lăsa majoritatea poporului fără dreptul la vot. Prin prisma rezultatelor ultimelor referendumuri din Olanda şi Marea Britanie, precum şi cele din cadrul scrutinelor în mai multe ţări europene, auzim declaraţii precum că dreptul universal la vot este un rău, că dreptul majorităţii populare, care votează altfel decît şi-ar dori elitele, trebuie restricţionat prin diferite „cenzuri”.

Este o problemă deosebit de actuală pentru ţările care trăiesc în condiţiile aşa numitei suveranităţi limitate. Este cazul ţărilor din Europa de Est şi a republicilor din fosta Uniune Sovietică, state care, nefiind capabile să se edifice ca state realmente suverane, cu ușurință se conformează unui noul stăpîn. În regiunea est-europeană, s-a format un segment de state dependente de Occident, de fapt nişte semicolonii.

Astăzi, putem compara sistemele electorale din Federaţia Rusă şi aşa zisele „democraţii tinere” din Europa de Est. Şi rezultatele acestei comparaţii vor fi defavorabile pentru cele din urmă.

Urmărind campania pentru alegerile deputaţilor  din Duma de Stat, vedem caracterul democrat al dezbaterilor televizate. Posibilitatea de a-şi prezenta poziţia la posturile de televiziune federale este oferită absolut tuturor candidaților – şi celor pro-guvernamentali, şi celor din partea opoziţiei. Anumite declaraţii ale candidaţilor din opoziție ar putea fi calificate de-a dreptul  extremiste, cu toate acestea nimeni nu creează impedimente pentru campania organizată de aceste partide, nu le exclude din cursa electorală. Despre aplicarea violenţei fizice faţă de candidaţi nici nu poate fi vorba.

Procedura de votare este supravegheată în cel mai atent mod. La fiecare secţie de votare sînt montate camere video, datorită cărora, prin intermediul reţelei Internet, în fiecare colţ al lumii se poate vedea situaţia de la secţiile de votare. Observatorii urmăresc orice mişcare incorectă a membrilor comisiilor. Partidele, inclusiv cele care nu au accedat în Duma de Stat, dar au depăşit pragul de 3%, beneficiază de finanţare din partea statului. Totuşi, orice încălcare nesemnificativă este supusă unei critici dure din partea observatorilor internaţionali.

Şi acum haideţi să vedem cum au loc alegerile în ţările din Europa de Est. În Ucraina a fost interzis un partid parlamentar, pentru care îşi dădeau voturile milioane de cetăţeni – Partidul Comunist din Ucraina. Candidaţii la funcţia de preşedinte al ţării erau agresaţi, inclusiv fizic. La posturile de televiziune este, practic, imposibil să promovezi unele  viziuni alternative. Au fost înregistrate cazuri cînd grupuri de persoane agresive dădeau buzna în secţiile de votare şi compromiteau alegerile. În ciuda acestor manifestări, observatorii internaţionali de fiecare dată recunoşteau caracterul democrat al alegerilor.

În Ţările Baltice o mare parte a populaţiei – sute de mii de persoane – au statut de „non-cetăţeni” şi în general nu au dreptul la vot. Este vorba despre persoane, multe dintre care fie că s-au născut în aceste ţări, fie că au trăit acolo cea mai mare parte din viaţă. Este limitată agitaţia în limba rusă, chiar şi în regiunile în care etnici ruşi alcătuiesc o mare parte a populaţiei. Reprezentanţii partidelor de stînga sînt ameninţaţi deschis.

Nu este o excepţie nici Moldova, care, timp de 7 ani, după lovitura de stat din 7 aprilie, 2009, există în condiţii de suveranitate limitată. Coaliţia de guvernămînt, avînd tot sprijinul şi favorul din partea ţărilor din Occident, timp de 7 ani încearcă să falsifice rezultatele sufragiului poporului. Apropo, în ciuda mai multor dovezi, observatorii din ţările occidentale recunosc alegerile ca fiind „libere şi democratice”.

Astfel, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, 805 mii de cetăţeni ai Moldovei – echivalentul a circa 28% din populaţia ţării – se află permanent în afara hotarelor statului. 60 la sută dintre aceştia se află permanent pe teritoriul Federaţiei Ruse. Totuşi, Ministerul Afacerilor Externe şi CEC organizează în Rusia, din totalul de 95 de secţii în străinătate, doar 5 secţii! Şi asta contrar prevederilor Codului Electoral, care impune deschiderea a cîte o secţie de votare la fiecare 3000 de alegători.

La fel ca şi în alte ţări din Europa de Est, autorităţile ţării, an de an, avînd susţinere deplină de la SUA şi UE, încearcă să aplice agresiv resursa administrativă în procesul campaniei electorale şi să falsifice alegerile în ţară. Deseori, regulile de joc sînt schimbate chiar în timpul jocului: legislaţia electorală este modufucată cu cîteva zile înainte de alegeri. Se aplică standarde duble în raport cu diferiţi concurenţi: în pofida interdicţiei de a folosi imagini fotografice cu politicieni străini, candidaţii pro-guvernamentali îşi distribuie în reţele de socializare fotografiile în compania unor înalţi demnitari europeni. A devenit o normalitate ca în ziua scrutinului să se defecteze sistemul electronic de înregistrare a alegătorilor. Sînt puse în aplicare aceleaşi metode – coruperea alegătorilor, folosirea aşa-ziselor „caruseluri” în ziua votării, confecţionarea de buletine de identitate false, înlocuirea buletinelor de vot la transportarea acestora la CEC şi multe altele. Totodată, cu toate că există multiple reclamaţii documentate, observatorii din SUA şi UE, la fel cum are loc şi în alte ţări din Europa de Est, confirmă caracterul democratic al alegerilor.

Totuşi, forţele progresiste din Moldova au învăţat a se opune acestor fraude şi a minimaliza falsificările autorităţilor. În ultimii doi ani, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, alături de reprezentanţii societăţii civile, desfăşoară un control eficient al procesului electoral prin intermediul juriştilor profesionişti, printr-un sistem performant de monitorizare a procesului de votare, prin calcularea paralelă a voturilor.

Toate cele expuse nu depreciază rolul observatorilor internaţionali la alegeri. Este nevoie de eradicarea absolută şi totală a standardelor duble în domeniul controlului asupra procesului electoral. Este necesară intensificarea controlului internaţional asupra organizării scrutinului. Şi, în sfîrşit, avem nevoie de un permanent schimb de experienţă în contracararea falsificărilor în alegeri. Doar aşa vom putea apăra dreptul fiecărui alegător la o exprimare liberă şi democratică. Sînt convins că putem face acest lucru!

Vă mulţumesc pentru atenţie!