Socialiştii au dezvăluit mai multe scheme de înstrăinare a terenurilor funciare municipale şi au cerut convocarea unei şedinţe extraordinare a Consiliului Municipal al capitalei.

Consilierii municipali din partea PSRM au susţinut o conferinţă de presă, la care au relatat despre schemele folosite de Primărie în procesul de înstrăinare a terenurilor funciare municipale de la instituţiile de educaţie din oraş, fapt pentru care au cerut convocarea unei şedinţe extraordinare a CMC pentru ziua de vineri, 2 octombrie.

La conferinţa de presă au participat: preşedintele fracţiunii PSRM în CMC, Ion Ceban, consilierii municipali Alexandru Odinţov, Gaik Vartanean, Vadim Filipov, Alexandru Comarov şi Vitalie Mucan.

Preşedintele fracţiunii PSRM în CMC, Ion Ceban, a relatat despre situaţia cu grădiniţele de copii din capitală. “În timp ce unii caută pietre în formă de România Mare, se plimbă cu trenul Chişinău-Iaşi, comunică prin skype cu Burebista sau mai ştii cu cine, la Chişinău are loc un haos adevărat. Vedeţi în spatele nostru o clădire distrusă, care, ceva timp în urmă, era grădiniţa de copii nr. 178. Nu departe de acest loc mai este o grădiniţă de copii, nr. 166, care s-a transformat într-un lăcaş al boschetarilor, narcomanilor şi altor persoane suspicioase”, a declarat Ceban.

El a ţinut să sublinieze că înstrăinarea teritoriilor grădiniţelor de copii contravine prevederilor legislaţiei: articolului 62 al Legii Educaţiei, care interzice înstrăinarea terenurilor ce aparţin instituţiilor de învăţămînt, precum şi alin. 2 al articolului 146 al noului Cod al Educaţiei: „Bunurile instituţiilor de învăţămînt”, potrivit căruia „clădirile şi terenurile în/pe care instituţiile de învăţămînt publice îşi desfăşoară activitatea fac parte din domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau, după caz, al statului. Celelalte bunuri sînt proprietatea fondatorilor şi se atribuie instituţiilor de învăţămînt cu drept de gestiune operativă. Administrarea acestora se realizează conform legislaţiei în vigoare”.

Tot el a menţionat că nu este primul şi unicul caz de înstrăinare a teritoriilor grădiniţelor de copii. “Încă un exemplu îl constituie grădiniţa de copii de pe adresa: bd. Moscovei, 4/2, unde beneficiarul ridică un bloc de locuit de nouă etaje la mai puţin de cinci metri depărtare de clădirea grădiniţei de copii. Noi pierdem acest teritorii, pierdem grădiniţele de copii. Şi aceasta se întîmplă în momentul în care mii de copii îşi aşteaptă rîndul pentru a merge la grădiniţă”, a declarat preşedintele fracţiunii PSRM în CMC.

Potrivit lui Ion Ceban, fracţiunea PSRM cere convocarea şedinţei extraordinare a CMC pentru ziua de vineri, 2 octombrie. “Îndemnăm toate fracţiunile din Consiliul Municipal: avem foarte multe chestiuni, care îşi aşteaptă soluţiile. O sumedenie de proiecte au fost examinate la şedinţele comisiilor speciale ale CMC, dintre care circa 500 au fost trimise pentru reexaminare, şi asta în doar 2 săptămîni. Cea mai mare parte din aceste proiecte au caracter funciar şi de birou. Colegii mei au vizitat 10 dintre aceste obiecte şi la 8 dintre ele au fost depistate încălcări multiple”, a spus el.

Totodată, Ceban a menţionat că istoria cu grădiniţele de copii reprezintă doar una din multiplele scheme, practicate la Primărie şi în Consiliul Municipal.

„Deja am reuşit să dezvăluim circa 19 scheme, prin care consilierii municipali din legislaturile precedente au distribuit la dreapta şi la stînga pămîntul municipal, a indicat el. Iată doar cîteva dintre aceste scheme:

1. Transmiterea de terenuri în arendă (sau pentru privatizare) fără licitaţii

 Schemă folosită în 99 la sută din cazuri. Cu toate că, după lege, pămîntul urmează a fi vîndut în cadrul licitaţiilor, de fapt el este distribuit sub pretextul de “teren adiacent” sau pentru “nevoi sociale”. Exemplu – cazul „Codreanca”.

2. Transmiterea de terenuri în arendă, “fără drept de privatizare”

Schemă folosită în 9 din 10 cazuri la transmiterea pămîntului în străzile centrale şi din preajma staţiilor de transport. Totuşi, deja a doua zi, întreprinzătorul sau persoana fizică poate contesta această sintagmă în judecată şi, de regulă, obţine cîştig de cauză. De regulă, aceste decizii servesc drept bază pentru o viitoare construcţie ilegală. Exemplu –  şantierul din bd Moscovei, 15/6.

3. Transmiterea pămîntului în arendă, dar cu dreptul de construcţie.

Schemă absurdă (mai ales cînd este vorba despre o arendă cu termen de 5 ani), pentru că nu este concretizat tipul de construcţie (altfel spus, caracterul temporar al construcţiei). Exemplu – şantierul de lîngă Kentfort.

4. Activităţi cu arendarea şi privatizarea ulterioară de terenuri funciare mici.

Mai multe terenuri sînt arendate, după care privatizate la un preţ foarte mic. Totodată, criteriile de transmitere a terenului în arendă (pentru privatizare) sînt descrise difuz, fiind foarte puternic şi factorul uman (simplu vorbind – posibilitatea corupţiei). Exemplu – decizia referitor la terenul atribuit unui oarecare vice-ministru, adoptată la 05.09.2013, şi lipsa deciziei pentru str. Bucureşti, 13 (deja timp de vreo cîţiva ani nu pot lua o hotărîre).

5. Schema cu deciziile judiciare, în baza cărora este alcătuit proiectul CMC. Proiectele, care au fost aprobate de Comisia Juridică a Primăriei, şi expediate pentru examinare Consiliului Municipal în baza deciziilor Curţii de Apel Chişinău. Deseori, Primăria nici măcar nu contestă deciziile Curţii de Apel în Curtea Supremă de Justiţie.

6. Posibilitatea de arendare a teritoriului din preajma blocului de locuit, lîngă apartamente, cu dreptul la construcţie (schemă evident ilegală, deoarece încăperea nu dispune de număr cadastral). Exemplu – str. Ismail, 86.

7. Prelungirea arendei pămîntului în loc de privatizare.

În loc de a achita pentru privatizarea pămîntului, ceea ce este un lucru scump (totuşi, mult mai ieftin decît să cumperi la licitaţie), printr-o decizie a CMC este pur şi simplu prelungită arenda la preţul normativ (este mult mai ieftin). În rezultat, are de suferit bugetul oraşului. Exemplu – bd. Renaşterii, 16.

8. Modificarea deciziei adoptate anterior

Cînd este adoptată o decizie, iar peste vreo două luni se decide modificarea acesteia.

Exemplu elocvent – oficiul arendat de firma „Pajura Albă”, cînd termenul din 3 ani de arendă a fost modificat cu 49 de ani.

9. Deseori, în calitate de „supliment” la pămînt este oferită şi obligaţia vizînd PUZ.

De regulă, astfel de cazuri au loc la transmiterea în arendă la preţ normativ sau la modificarea destinaţiei. În final, obţinem planuri de zone mici, planul orăşenesc are aspectul unui mozaic, alcătuit din zeci de zone de stil diferit. Eventual – bd. Renaşterii, 16, Polimax-Invest (probabil, dar nu cert).

 10. Schimbarea destinaţiei pămîntului

Pentru început terenul este tracut din categoria „agrar” în „teren pentru construcţie”. Mai apoi el este transmis în arendă, acolo se construieşte un fel de colibă, datorită căreia, peste 5 ani, pămîntul poate fi privatizat. Iar proprietatea privatizată poate fi administrată la propria discreţie: terenul poate fi revîndut sau coliba poate fi demolată, iar în locul ei se poate edifica un „obiect cu destinaţie social-culturală” de vreo 18 etaje. Exemplu – str. Păşunilor, 10 (2 terenuri, peste 5 hectare).

11. Acapararea samavolnică a pămîntului pe teritoriu,  mai apoi construcţia (şi legalizarea, treptată, a obiectului în instanţele de judecată, în modul prezentat în schema 5). Exemplu – liceul Berezovschi.

12. Comercializarea de terenuri în cadrul unor licitaţii false

Astfel de licitaţii sînt organizate în decurs de 2-3 săptămîni, iar anunţurile despre organizarea lor, pe site-ul Primăriei,, sînt date şi mai tîrziu (deseori – cu o zi-două înainte de desfăşurarea propriu zisă), acestea, de facto, se transformă în împărţeală de patrimoniu municipal la preţuri reduse. Bineînţeles, rezultatele licitaţiilor nu sînt publicate pe site. Plus la aceasta, ţinînd cont de lipsa unor planuri urbanistice zonale detaliate bine judecate şi aprobate, acest moment reprezintă unul din principalele motive de iscare a conflictelor cu locatarii, vecinii etc., iar aportul de bani este modest, acest fenomen ar putea fi calificat drept indezirabil, deocamdată. Exemplu – licitaţia din 8.06.2012, despre care, pe site-ul Primăriei, s-a anunţat la… 8.06.2012.

13. Transmiterea unui număr mare de terenuri, prin decizia CMC, care, treptat, sînt partajate.

Exemplu – Decizia CMC nr. 16/66-2 din 28.12.2004. Exemplu al rezultatului deciziei – construcţia de pe str. Russo, 18

Ceban a subliniat că acestea nu sînt nici pe departe toate schemele folosite în prezent, de aceea fracţiunea PSRM insistă pe aplicarea unui moratoriu în construcţii şi propune instituirea unei comisii, care ar asigura investigarea cazurilor şi va obţine sancţionarea celor vinovaţi.

„Pentru 2 octombrie noi am cerut convocarea şedinţei CMC. Dacă şedinţa nu va avea loc, noi, conform legii, într-o perioadă de 2 săptămîni, vom anunţa dezbateri publice cu participarea societăţii civile, a specialiştilor şi reprezentanţilor direcţiilor responsabile, pentru ca toată lumea să poată şti cum anume se împart pămînturile în municipiu. Îi chemăm pe toţi consilierii să ne susţină cererea şi să se adune la şedinţa din 2 octombrie, în caz contrar riscăm să ne trezim cu un bloc de locuit de vreo 14 etaje în Piaţa Marii Adunări Naţionale”, a spus în final Ceban.