PSRM propune soluţii de alternativă privind politica bugetar-fiscală

Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor şi Zinaida Greceanîi, preşedintele fracţiunii socialiştilor în Parlamentul RM, au susţinut astăzi o conferinţă de presă în cadrul căreia au criticat politica bugetar-fiscală pentru anul 2015 şi au propus soluţii de alternativă.

Socialiştii susţin că economia Moldovei se află în pragul unei crize. Guvernarea încearcă să prezinte situaţia creată drept  o consecinţă a mediului extern nefavorabil.

Evident că aceasta din urmă influenţează situaţia din ţară, totuşi noi, socialiştii, sîntem convinşi că principalul motiv îl constituie politica economică şi în primul rînd, cea bugetar-fiscală promovată de guvernare, activitatea de reglementare a statului, lipsa unui sprijin real pentru producătorul autohton, în special pentru agricultori.

Politica, promovată de guvernare, fără a crea stimulenţi pentru majorarea producerii, împinge economia în umbră. Drept urmare, se reduce ocuparea forţei de muncă, scad volumele investiţiilor reale, în special cele străine, Guvernul se confruntă cu grave probleme în finanţarea cheltuielilor bugetare şi scade nivelul de trai al populaţiei.

Comparativ cu anul 2008, numărul angajaţilor în sectorul formal al economiei, adică acolo unde se plătesc impozite la stat, iar salariaţii beneficiază de toate plăţile sociale (concedii de odihnă, concedii medicale etc.) s-a redus, în anul 2014, cu mai mult de 120 mii de persoane. Numai în anul 2014, categoria dată s-a redus cu 14 mii, în timp ce numărul celor angajaţi în sectorul neformal al economiei a crescut cu 28 mii. Astfel, numărul total al angajaţilor în economie a crescut (cu 12 mii pers.) datorită creşterii numărului de persoane (cu 26 mii), care lucrează fără să beneficiaze de drepturi sociale actuale (buletine de boală şi concedii) şi viitoare (pensii).

În anul 2014, investiţiile în sectorul privat s-au redus cu 16%, la întreprinderile cu capital străin – cu 4% şi în companiile mixte – cu 22%. Volumul investiţiilor străine directe a scăzut, în anul 2014, cu 22,2%.

În anul curent se menţine tendinţa de scădere a comerţului exterior. În ianuarie-februarie, 2015, volumul exporturilor s-a redus cu 13%, inclusiv în ţările CSI – cu 46%, iar exporturile spre UE au crescut cu 6,7%. Importurile s-au redus cu 22%, inclusiv din CSI – cu 28%, iar din UE – cu 22%.

Îngrijorătoare este situaţia în sectorul bugetar. La licitaţiile săptămînale de plasare a hîrtiilor de valoare de stat, Ministerul Finanţelor nu reuşeşte să acumuleze 50-70% din resursele solicitate. Acest lucru inevitabil va provoca şi deja provoacă probleme serioase în finanţare a cheltuielilor bugetare. În ianuarie, curent, cheltuielile bugetului de stat (buget provizoriu) au fost executate în proporţie de 70%.

Totodată, dobînda, pe care acesta ar trebui să o achite pentru hîrtiile de valoare emise, a crescut, comparativ cu anul precedent, de 3-4 ori. Aceasta, la rîndul său, va condiţiona o creştere a cheltuielilor bugetare pentru deservirea datoriei publice interne. Proiectul  bugetului de stat, prezentat prevede o majorare a acestor cheltuieli de 2,3 ori.

Ca urmare a unei situaţii economice dramatice, creşterea veniturilor băneşti şi a cheltuielilor populaţiei, în anul 2014, a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani – 5,1 şi 2,0%, în timp ce, în perioada 2010-1013, acest indice a constituit, în medie, 9,8 şi, respectiv,  10%.

Totodată, la un nivel extrem de scăzut se află consumul – principalul motor al economiei moldoveneşti. Creşterea acestuia din anul 2014 (cu 2,4%) a fost la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani, cu excepţia perioadelor de recesiune economică din 2009 şi 2012.

Ţinînd cont de conjunctura internă şi cea externă, în anul curent, Moldova se va confrunta inevitabil cu grave probleme economice. Acest lucru îl atestă şi prognozele FMI, şi evaluările făcute de alte organizaţii financiare internaţionale. În situaţia creată, Guvernul este obligat să întreprindă toate măsurile prevăzute de politica de stat pentru a stimula activitatea economică şi de susţinere a producătorului autohton.

Politica fiscală pentru anul 2015, recent adoptată de Guvern, nu conţine schimbări semnificative, orientate spre stimularea producerii şi a cererii interne. Din prognoza macroeconomică prezentată este clar că anul va fi unul dificil. PIB-ul se va reduce cu 1%, exporturile – cu 10%, importurile – cu 15%, investiţiile – cu 2%. Nu sunt mai buni nici indicatorii prognozaţi ai dezvoltării sociale. Salariul mediu pe economie, în expresie reală, va creşte cu doar 1,4%. Veniturile populaţiei vor fi influenţate negativ şi de intensificarea proceselor inflaţioniste. Se prognozează o creştere a preţurilor de consum în anul curent cu  6,4% faţă de 5,1% din anul trecut.

În aceste condiţii, politica fiscală ar fi trebuit să conţină măsuri de stimulare şi susţinere a producătorilor şi consumatorilor, pentru a contracara declinul economic. Cu toate acestea, documentul adoptat de Guvern, practic nu conţine astfel de măsuri.

Guvernul prevede:

păstrarea impozitului pe venit de 12% pentru  persoanele juridice, gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinzătorii individuali, majorarea accizelor şi creşterea de 1,5 ori a taxelor pentru folosirea drumurilor, anularea înlesnirilor la impozitarea veniturilor, obţinute de persoanele juridice din depozitele bancare cu termen de peste 3 ani, reducerea deducerilor pentru activităţile în scopuri caritabile de la 10% pînă la 2% din venitul impozabil.

În linii generale, povara fiscală, conform proiectului bugetului de stat pentru anul curent, prezentat de Guvern, va creşte de la 30% – în anul 2014, pînă la 32% – în anul curent. În opinia noastră, acest lucru este inacceptabil în condiţiile unui risc ridicat de declanşare a unei crize economice.

1.     Fracţiunea Socialiştilor propune măsuri de stimulare fiscală şi susţinere a afacerilor:

1.1.    Stabilirea cotei zero a impozitului pe venit, cu condiţia că venitul, supus impozităriii, este orientat spre investire în dezvoltarea producţiei proprii (lucrărilor, serviciilor).

       1.2.    Introducerea cotei TVA de 20% la producţia de fitotehnie, horticultură şi zootehnie şi rambursarea TVA producătorilor agricoli în termen de 5 zile.

1.3.    Restituirea TVA utilizatorilor de produse de uz fitosanitar (pesticide) și fertilizanți (îngrășăminte minerale)

1.4.      Acordarea dreptului producătorilor agricoli de a importa produse petroliere de sine stătător pentru consumul propriu.

1.5.      Asigurarea economiei cu resurse creditare a Băncii Naționale a Moldovei.

1.6.  Păstrarea nivelului actual al taxei pentru folosirea drumurilor.

1.7.    Menținerea limitei de 10% a deducerilor din venitul impozabil, a donaţiilor efectuate în scopuri filantropice sau de sponsorizare de către persoanele fizice şi juridice.

   1.8.   Reducerea cotei TVA la gazele naturale şi gazele lichefiate de la 8% pînă la 5%.

   1.9.     Transferul pierderilor aferente activităţii de întreprinzător, care depăşesc venitul brut al contribuabilului, eşalonat, în părţi egale, pentru următorii cinci ani în loc de trei ani.

  1.10.   Acordarea dreptului angajatorilor de a deduce din impozitul pe venit, ce urmează să fie achitat la buget, a 80% din suma creşterii (faţă de anul fiscal anterior)a contribuțiilor în fondul de asigurări sociale de stat, rezultate din majorarea fondului de remunerare a muncii şi creşterea numărului de angajaţi.

1.11. Menţinerea cotei de 8% a defalcărilor în bugetul asigurărilor medicale.

În domeniul impozitării persoanelor fizice, Guvernul propune păstrarea scării de impozitare a veniturilor cu 2 nivele (7% şi 18%), indexarea tradiţională a  veniturilor impozabile şi scutiri în corespundere cu rata inflaţiei, impozitarea indemnizaţiilor la disponibilizarea salariaţilor. O astfel de abordare nu soluţionează problemele de reducere a poverii fiscale pentru  persoanele cu venituri mici şi de stimulare a cererii de consum.

 2.     Fracţiunea Socialiştilor propune măsuri de reducere a poverii fiscale pentru persoanele cu venituri mici şi medii şi redistribuirea poverii fiscale în favoarea persoanelor cu venituri mari:

2.1.                    Stabilirea a trei cote de impozitare a veniturilor persoanelor fizice (7%, 17% şi 25%).

2.2.                     Majorarea considerabilă a veniturilor impozabile pentru fiecare rată a impozitului pe venit. Venitul anual impozabil, ce nu depăşeşte 45000 lei, se prevede de a fi impozitat cu rata de 7%, venitul anual de peste 45000 lei dar mai mic de 135000lei – cu aplicarea ratei de 17%, iar veniturile de peste 135000 lei – la o rata de 25%.

2.3.                    Ajustarea mărimii scutirilor personale pînă la 57% din minimul de existenţă (12000 lei pe an) în loc de 47%. Creşterea volumului scutirilor speciale pînă la nivelul minimului de existenţă – 21060 lei pe an.

2.4.    Neimpozitarea indemnizațiilor de concediere.

Ținînd cont de contextul social și de situația de pe piaţa muncii, aceste indemnizații nu pot și nici nu trebuie să fie impozitate.

3. Fracţiunea socialiştilor propune de asemenea  Măsuri de îmbunătăţire a  administrării fiscale:

3.1.    Diminuarea numărului excesiv de mare a impozitelor de la 23, în prezent, la 11 tipuri de impozite și taxe (impozit pe venit, TVA, accize, taxa vamală, taxe rutiere pentru folosirea drumurilor, impozit pe bunuri imobiliare, taxa pentru resurse naturale, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru amplasarea unităților comerciale și prestări servicii, taxa de piață, taxa pentru parcare). Suplimentar impozite sociale și impozite medicale.

3.2.    Stabilirea predictibilității regimului fiscal (modificările se admit odată la 3 ani și intră în vigoare peste 12-18 luni).

3.1.         Consolidarea răspunderii materiale a organelor fiscale pentru acţiunile, care au condiţionat pierderea de beneficii economice, a veniturilor, a patrimoniului;

3.2.         Avizarea proiectelor de acte normative, care afectează interesele antreprenoriatului de către experţii asociaţiilor de întreprinzător;

3.3.         Efectuarea nu mai des de o dată la cinci ani, a verificărilor subiecţilor activităţii de întreprinzător, care-şi onorează cu bună credinţă obligaţiile faţa de buget.

3.4.         Stabilirea regulilor clare privind  contestarea acţiunilor organelor fiscale şi a funcţionarilor organelor date pe marginea rezultatelor controalelor efectuate. Stabilirea cerinţelor fată de contestaţia depusă şi decizia emisă cu referinţă la contestaţie de către organul fiscal.

3.5.         Stabilirea măsurilor de contracarare a cazurilor de abuz de serviciu şi minimizare a componentelor de corupţie la efectuarea controalelor fiscale. Aplicarea de interdicţii privind exercitarea atribuţiilor de serviciu de către persoanele cu funcţii de răspundere ale organelor fiscale în cazul existenţei de orice interes, care ar putea apărea în relaţiile cu rudele de orice grad de rudenie, precum şi în cadrul raporturilor sau relaţiilor personale cu partidele politice, organizaţiile necomerciale, organizaţiile internaţionale.

 3.6 Stabilirea de reguli clare privind  contestarea acţiunilor organelor fiscale şi a funcţionarilor organelor fiscale pe marginea rezultatelor controalelor efectuate. Stabilirea cerinţelor fată de contestaţia depusă şi decizia emisă cu referinţă la contestaţie de către organul fiscal.

3.7.         Stabilirea măsurilor de contracarare a cazurilor de abuz de serviciu şi minimizare a componentelor de corupţiela efectuarea controalelor fiscale. Aplicarea de interdicţii privind exercitarea atribuţiilor de serviciu de către persoanele cu funcţii de răspundere ale organelor fiscale în cazul existenţei de orice interes, care ar putea apărea în relaţiile cu rudele de orice grad de rudenie, precum şi în cadrul raporturilor sau relaţiilor personale cu partidele politice, organizaţiile necomerciale, organizaţiile internaţionale.

„Situația în țară se va îmbunătăți într-un singur caz – dacă la guvernare vor veni profesioniști, nu diletanţi. Și numai în cazul în care guvernarea va fi socială, şi nu oligarhică.
Schimbarea puterii poate să înceapă deja în acest an, la nivelul raioanelor, orașelor și municipiilor. Sau aşa, sau va fi mai rău pentru oameni și pentru țară îngeneral”, a menţionat Igor Dodon. 

Video