Deputatul BCS Petru Burduja a criticat proiectele de infrastructură ale guvernării PAS în cadrul dezbaterilor din Parlament privind moțiunea de cenzură asupra politicilor Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de ministrul Vladimir Bolea.
Deputatul a atras atenția asupra faptului că toate proiectele sunt realizate pe baza unor împrumuturi, care vor trebui returnate de cetățeni: „Știți cum funcționează băncile – îți dau un leu, înapoiezi un leu și cincizeci. Iar diferența o plătesc oamenii de rând.” Deputatul a subliniat că problema nu ține doar de cantitate, ci mai ales de calitatea muncii echipei ministeriale, de respectarea termenelor și de transparența achizițiilor publice în cadrul proiectelor de infrastructură.
Un exemplu oferit a fost construcția podului de pe șoseaua Balcani – 60 de metri peste râul Bîc – care a început încă din 2015, deci nu este meritul PAS, și trebuia finalizat până la sfârșitul anului 2024. Însă, în prezent, lucrările sunt executate doar în proporție de 60–70%, iar termenul de finalizare rămâne incert.
Un alt exemplu este drumul Leova–Bumbăta, în valoare de 280 de milioane de lei. „Un drum bun pentru țară, dar care nu este utilizat, pentru că podul nu permite trecerea autovehiculelor mai grele de 4,5 tone. Atunci, de ce s-au cheltuit sume atât de mari? Și cel mai grav este că proiectul a fost atribuit direct, fără licitație publică, în condițiile stării de urgență. OR, câte astfel de proiecte au fost realizate sub paravanul ”situației excepționale”?”, a întrebat Burduja.
Un alt eșec, potrivit deputatului, a fost înregistrat în 2024, când Ministerul Infrastructurii a introdus o taxă fixă pentru depășirea greutății camioanelor, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025. Companiile s-au trezit într-un blocaj. „Deputații PAS au aplicat taxa retroactiv. Întrebarea este: de ce nu v-ați gândit la acest aspect de la început? Este o problemă ce ține de politica ministerului.”
Petru Burduja a enumerat și alte proiecte regionale, care ridică semne de întrebare privind calitatea lucrărilor și respectarea termenelor:
Reabilitarea drumului Hîncești–Leova–Cahul, în valoare de 56,4 milioane de euro, început în 2020, trebuia finalizat până la sfârșitul anului 2024. Realizat: doar 60%.
Drumul Arionești–R14, în valoare de 9 milioane de euro, cu termen de finalizare 10 ianuarie 2025. Realizat: doar 20%.
Drumul Chișinău–Gurgiulești (de ocolire a Vulcăneștiului), 21,2 milioane euro, lansarea căruia este preconizată pentru începutul lui 2026. Realizat: doar 55,6%, deși lucrările au început în 2023.
Drumul R14 Codru Nou–Soroca–frontiera cu Ucraina (tronsonul Soroca–Arești), cost – 36,6 milioane de euro, termen – martie 2026. Stadiu actual: doar 30%.
În total, peste 121 de milioane de euro din fonduri împrumutate sau presupus nerambursabile, care, într-un fel sau altul, vor fi rambursate tot de cetățeni, a subliniat deputatul.
Petru Burduja a amintit și de problemele legate de Calea Ferată, subliniind că, încă din 2022, majoritatea PAS a aprobat un nou Cod Feroviar, care prevede obligații neîndeplinite până în prezent.
„Potrivit codului, până la 31 decembrie 2022, trebuia efectuată o inventariere completă și delimitarea terenurilor și clădirilor ce țin de calea ferată. Tot din 2022 era necesară divizarea CFM în trei componente: întreținerea infrastructurii, transportul de marfă și transportul de pasageri. Ce ați făcut? Nimic”, a spus deputatul.
Vorbind despre proiectele prezentate de guvernare pe tema căii ferate, a aeroportului Chișinău prin absorbția aeroportului Mărculești, Petru Burduja a declarat că totul pare doar o altă schemă. La fel ca și proiectele privind alimentarea cu apă a raionului Cahul sau îmbunătățirea infrastructurii de apă din centrul țării.
În încheiere, Petru Burduja a subliniat că toate proiectele și politicile de infrastructură sunt benefice doar dacă servesc interesului național. „Da, Moldova poate — dar fără PAS”, a conchis deputatul.
