Ce ascund candidații la funcția de președinte?

Toți candidații la funcția de președinte, cu excepția lui Igor Dodon, sunt cetățeni ai altor țări.

Pe 2 octombrie a fost dat oficial startul campaniei prezidențiale. Unii candidați și-au pus botox, și-au schimbat imaginea, modul de vorbire, culoarea costumelor. Lupul își schimbă părul, dar năravul, ba!

Cetățenie

Desigur, președintele, ca simbol al suveranității, trebuie să fie cetățean al propriei țări, să depună jurămînt unui singur stat și popor, și nu mai multor. Cetățenia unei alte țări face ca o persoană să depindă imediat de sistemul său judiciar, de presiunea politicienilor și a partidelor sale. În cele din urmă, cînd depuneți un jurămînt de credință față de o țară, vă asumați obligația morală și legală de a o servi.

În Moldova s-a creat o situație unică: aproape toți participanții la cursa prezidențială sunt cetățeni ai altor țări. Mai ales a României. R. Usatîi este cetățean al Federației Ruse, sora lui locuiește în România. Conform zvonurilor, el are și un pașaport românesc, a cărui prezență îl ascunde cu grijă. Pașaportul a fost făcut pentru a avea acces liber în UE. M. Sandu este cetățean român și nici măcar nu ascunde. A. Năstase este cetățean român, familia sa locuiește în Germania. O. Țîcu este cetățean al României și D. Chirtoacă la fel.

Dodon este singurul candidat care este cetățean al Republicii Moldova și nu are cetățenia altor state.

În acest sens, apare o întrebare rezonabilă: „Domnilor, ce căutați la alegerile prezidențiale din Moldova? De ce nu participați la alegerile prezidențiale din România?”.

Familie

Nu v-ați pus niciodată o întrebare: de ce mulți lideri ai partidelor de dreapta nu au o familie normală, copii? Toți sunt divorțați sau nu au fost căsătoriți niciodată.

În rare ocazii au o familie, copii și – oh Doamne! – și aceștia sunt în străinătate.

După părerea mea, totul este simplu. Cînd o persoană are o familie, are responsabilitate. Unei astfel de persoană îi va fi dificil să închidă școli, grădinițe, spitale, deoarece copiii săi ar putea fi primii care suferă. Dar curatorii externi au nevoie de roboți, lachei, interpreți care nu au nimic de-a face cu propria țară, care vor merge cu ușurință la Maidan, la revoluție, la închiderea școlilor și a fabricilor.

Amintesc: Plahotniuc și Filat aveau familii în străinătate. Ghimpu nu a avut deloc copii. S-ar părea că situația s-a schimbat – dar nu! Uitați-vă la candidații la funcția de președinte: M. Sandu nu este căsătorită, nu are copii. D. Chirtoacă a fost căsătorit cîteva luni, dar a divorțat cu scandal, fără copii. R. Usatîi este divorțat, are o fiică. Trăiește pentru sine, demonstrînd un stil de viață inactiv. A. Năstase este căsătorit, dar familia sa locuiește în Germania. După cum a recunoscut Andrei Andreevici în 2019, familia sa nu se simte în siguranță în Moldova. A fost „plăcut” să aud asta … de la ministrul de Interne! I. Dodon este căsătorit, tată a trei copii, familia sa locuiește în Moldova.

Valorile tradiționale

Chirtoacă evită să vorbească despre religie și despre valorile tradiționale. La fel ca O. Țîcu și R. Usatîi. Cu toate acestea, în perioada cînd primarul capitalei era Chirtoacă, paradele homosexualilor erau o tradiție bună și au avut loc chiar în centrul capitalei.

Usatii promovează activ “Cererea și Oferta” și Newsmaker, care dedică zeci de articole drepturilor LGBT aproape în fiecare zi. A ajuns la absurd: fotografiile sale apar chiar sub articolele despre homosexuali și lesbiene!

Năstase se prezintă ca un creștin adevărat din 2019: a ridicat o cruce pe clădirea Ministerului Afacerilor Interne. Dar nu am văzut niciuna dintre declarațiile sale publice în apărarea familiei tradiționale și bisericii. Sau am scăpat eu ceva? De asemenea, este neclar: este el sau în favoarea sau împotriva adoptării Convenției de la Istanbul, care promovează persoanele LGBT?

Cu M. Sandu, totul este foarte clar. În 2013, această femeie a introdus în școlile din Moldova o enciclopedie de clasa a IV-a despre sexualitate, provocînd indignare în rîndul părinților și credincioșilor. În 2014, a interzis rugăciunea de la începutul anului școlar. Mass-media care o susținea, precum Ziarul de Gardă și Rise.md, au început să-l persecute pe mitropolitul Vladimir.

La 4 noiembrie 2016, Episcopul l de Bălți și Fălești, Marchel, a spus că Sandu este primul candidat din istoria Republicii Moldova care este susținut de comunitatea LGBT. Este vorba despre susținerea ONG-ului ei GenderDoc, care protejează drepturile minorităților sexuale. Apropo, liderii acestei organizații au propriile programe la TV 8, care face parte din cartelul media al Maiei Grigorievna. De asemenea, deputații ei Popșoi și Gherman strigînd să accepte imediat Convenția de la Istanbul, altfel, cică vor ridica întreaga țară cu baionete …

Ea însăși și întreaga ei echipă sunt reprezentanți ai Fundației Soros. Și Soros însuși este cunoscut pentru legăturile sale cu lojile masonice. Nu voi spune nimic nou dacă vă reamintesc că numai I. Dodon a indicat clar prioritățile din program: protecția familiei tradiționale, credința ortodoxă și valorile tradiționale.

Igor Nicolaevici a organizat anual festivaluri de familie în centrul capitalei, a participat la marșuri pentru familie, a organizat Congresul Mondial al Familiei la Chișinău și a sprijinit moral și financiar multe biserici și mănăstiri. În această privință, adresez niște întrebări obișnuite: își amintește cineva că cel puțin unul dintre actualii concurenți la putere, cu excepția lui I. Dodon, a felicitat cetățenii cu ocazia sărbătorilor bisericești? Și care dintre ei a ajutat cel puțin o biserică, nu vă amintiți? Nici eu nu-mi amintesc…

Cine pledează pentru independența țării?

Năstase, D. Chirtoacă, O. Țîcu pledează deschis pentru unirea cu România, considerînd aceasta singura modalitate de a intra în Uniunea Europeană. M. Sandu a mai afirmat în repetate rînduri că în cazul unui referendum, ea va vota pentru lichidarea propriei țări. În cadrul unei emisiuni a unui post de televiziune, Maia Grigorievna s-a lăudat că a fost singurul cetățean român care a primit atît de multe voturi la alegerile prezidențiale din 2016. De fapt, aceasta (spre deosebire de Filat și PLDM din 2009-2015) a trecut de la o agendă pur europeană la agenda euro-unionismului.

Acești domni fac tot posibilul pentru a bloca unirea țării, luptă împotriva dreptului transnistrenilor de a participa la alegeri, împotriva limbii ruse, a istoriei Moldovei, a limbii moldovenești, a steagului lui Ștefan cel Mare.

Poziția lui Usatîi nu este încă foarte clară. În cuvinte, el este pentru statalitate, în fapte, nu oferă nimic concret, nici cu privire la limba moldovenească, istorie, unirea țării, nici cu privire la consolidarea suveranității. Întregul său program este construit pe fraze generale despre slujirea poporului. Un lucru nu este clar: cărui popor  va servi Usatii – România sau Statele Unite? Cum va lupta împotriva corupției dacă trîmbiță peste tot că Sandu, care a condus Ministerul Educației în Guvernul Leancă, sub care au furat miliardul și au dat aeroportul, este un candidat cinstit?

De fapt, I. Dodon este singurul candidat care a conturat în mod clar ideea independenței moldovenești, pledează pentru unire a țării, atribuirea limbei ruse statutul de limbă de comunicare interetnică. De asemenea, el se declară pentru istoria Moldovei, limba moldovenească, identitatea moldovenească. Anume Igor Nicolaevici a reînviat steagul lui Ștefan, Ordinul Voievodului Bogdan, a anunțat ideea declarării zilei de 2 februarie drept sărbătoare a statalității moldovenești, adoptarea la nivel legislativ a steagului istoric al Moldovei – un steag roșu cu cap de bivol.

Amintesc: 2 februarie 1365 este considerată ziua în care Principatul Moldovei și-a cîștigat independența față de Ungaria, devenind un stat suveran. În acest sens, voi adresa niște întrebări logice: „Domnilor, cum veți fi președintele unei țări pe care nu o recunoașteți? Cum puteți guverna țara pe care doriți să o lichidați? De ce le cereți moldovenilor să voteze dacă credeți că nu există astfel de oameni? De ce aveți îndrăzneala de a lua bani din bugetul țării, pe care îl considerați o neînțelegere?”.

Bogdan Țîrdea, politolog

aif.md