Marcel Cenușa: Acordul de cooperare tehnico-militară cu Ucraina prezintă riscuri serioase pentru neutralitatea și securitatea Republicii Moldova

Deputatul PSRM, Marcel Cenușa, a îndemnat Parlamentul să nu ratifice Acordul de cooperare tehnico-militară dintre Republica Moldova și Ucraina fără garanții suplimentare de securitate.

Luând cuvântul în plenul Parlamentului, în cadrul dezbaterilor asupra proiectului, deputatul a semnalat patru vulnerabilități majore ale documentului: lipsa de transparență în procesul de elaborare, cadrul excesiv de larg al cooperării, ignorarea unor avertismente esențiale ale Serviciului de Informații și Securitate (SIS), precum și posibilele consecințe geopolitice pentru Republica Moldova și regiunea transnistreană.

„Astăzi examinăm un proiect care are un impact major asupra securității statului, neutralității constituționale și viitorului relațiilor Republicii Moldova cu vecinii săi. Votăm un acord de cooperare tehnico-militară cu Ucraina – o țară aflată în stare de război, chiar la granițele noastre. Iar un asemenea vot ne privește pe fiecare dintre noi”, a subliniat deputatul.

Totodată, acesta a menționat că PSRM nu contestă dreptul Republicii Moldova de a coopera cu Ucraina, necesitatea modernizării Armatei Naționale și protejării spațiului aerian al țării.

„Neutralitatea nu înseamnă izolare. Însă tocmai atunci când este vorba despre securitatea țării, suntem obligați să lăsăm deoparte sloganurile politice și să evaluăm acest acord cu luciditate și cu maximă responsabilitate politică”, a declarat Marcel Cenușa.

Prima problemă semnalată de deputat vizează lipsa de transparență și cronologia neclară a elaborării documentului. Potrivit declarațiilor publice ale Ministerului Apărării, negocierile asupra acordului au început încă în perioada 2019–2021, iar în decembrie 2025 proiectul a fost transmis repetat instituțiilor statului pentru avizare. Textul integral al acordului a devenit accesibil publicului abia după semnarea acestuia.

„De ce Parlamentul nu a avut acces la versiunea finală a acordului și la procesele-verbale ale negocierilor înainte de semnarea acestuia, pentru a putea evalua în ce măsură au fost luate în considerare observațiile instituțiilor responsabile de securitatea statului?”, a întrebat deputatul.

A doua problemă ține de domeniul excesiv de larg al cooperării prevăzute. Deși se afirmă că documentul are un caracter formal și se limitează la consultări și schimb de experiență, articolul 3 prevede colaborarea în domenii sensibile: repararea și modernizarea tehnicii militare, elaborarea și testarea produselor militare, supravegherea spațiului aerian, protecția infrastructurii critice și securitatea cibernetică.

O preocupare deosebită a deputatului o constituie litera G a articolului 3, care prevede posibilitatea extinderii cooperării și în alte domenii de interes reciproc. În opinia sa, o asemenea formulare permite extinderea colaborării fără un nou control parlamentar.

A treia problemă și, în aprecierea deputatului, una dintre cele mai grave, vizează modul în care Guvernul a ținut cont de avertismentele SIS. În avizul oficial din 23 decembrie 2025, SIS a semnalat patru riscuri principale: impactul negativ asupra percepției internaționale privind neutralitatea Republicii Moldova, vulnerabilitatea infrastructurii critice și a sistemelor informaționale ale țării, asumarea unor obligații juridice de la care va fi dificil de renunțat în situații de criză, precum și posibilitatea utilizării acordului ca instrument geopolitic într-un conflict regional.

SIS a recomandat promovarea proiectului doar cu condiția includerii în textul final a tuturor garanțiilor de securitate necesare.

După cum a remarcat deputatul, o parte dintre recomandări au fost luate în considerare, în special prevederea privind neutralitatea din articolul 4 și evaluarea prealabilă a proiectului, prevăzută la articolul 5. Cu toate acestea, cerința esențială a SIS nu a fost inclusă în versiunea finală a documentului.
Este vorba despre dreptul Republicii Moldova de a suspenda acordul cu efect imediat în cazul apariției unei amenințări la adresa securității sau neutralității sale.

A patra problemă se referă la consecințele geopolitice ale acordului și la riscurile pentru regiunea transnistreană. Marcel Cenușa a amintit că, prin Hotărârea nr. 14 din 2017, Curtea Constituțională a explicat că neutralitatea permanentă obligă Republica Moldova să nu devină parte a conflictelor armate dintre alte state, nici direct, nici indirect.

În opinia deputatului, cooperarea tehnico-militară cu un stat aflat în stare de război, în lipsa unor mecanisme stricte de limitare, ar putea servi drept motiv pentru acuzații din partea Tiraspolului și Moscovei că Chișinăul renunță la neutralitatea sa.

„Acest lucru ar putea amplifica tensiunile în Zona de Securitate și ar putea pune în pericol liniștea cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, a avertizat deputatul.

În concluzie, deputatul PSRM a cerut includerea unor garanții obligatorii în legea de ratificare, fără de care, în opinia sa, acordul nu ar trebui să intre în vigoare.

În mod special, acesta a solicitat:

– prezentarea unui aviz actualizat al SIS, care să evalueze versiunea finală a acordului;
– consacrarea expresă, în legea de ratificare, a dreptului Republicii Moldova de a suspenda unilateral acordul, cu efect imediat, în cazul unei amenințări la adresa securității naționale sau a neutralității;
– limitarea cooperării tehnico-militare exclusiv la echipamente neletale;
– excluderea posibilității de extindere a domeniilor de cooperare, prevăzută la litera G a articolului 3, fără acordul prealabil al Parlamentului;
– obligarea Ministerului Apărării să prezinte, o dată la șase luni, comisiilor parlamentare de profil în domeniul securității rapoarte privind proiectele aprobate, evaluările de risc și utilizarea mijloacelor financiare publice.

„Stimați colegi, nu putem vota orbește un acord în domeniul securității”, a conchis Marcel Cenușa.