Astăzi, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, deputatul PSRM Marcel Cenușă a avut o luare de cuvânt pe marginea raportului de activitate al Centrului Național Anticorupție (CNA) pentru anul 2025.
Deputatul a subliniat că, deși raportul este bogat în cifre, grafice și statistici, întrebarea esențială nu este câte dosare s-au deschis, ci împotriva cui și în beneficiul cui au fost acestea.
Deputatul a atras atenția asupra mai multor aspecte critice:
1. Depolitizarea structurilor de forță – între declarații și realitate
Marcel Cenușa a remarcat că deși raportul vorbește despre imparțialitate și profesionalism, realitatea percepută de societate arată o concentrare disproporționată a acțiunilor CNA asupra opoziției, primarilor incomozi și adversarilor politici ai guvernării. ”Combaterea corupției electorale nu trebuie să devină un instrument selectiv de presiune politică”, a subliniat deputatul.
2. Corupția electorală abordată unilateral
Potrivit lui Marcel Cenușa, creșterea dosarelor privind finanțarea ilegală a partidelor și coruperea alegătorilor contrastează cu lipsa investigațiilor asupra finanțării externe și a implicării structurilor apropiate guvernării, dar și a eventualelor interferențe diplomatice favorabile puterii. ”S-a întrebat cineva pentru care activități meritocratice mai mulți funcționari din cadrul Minsiterului de externe au foast răsplătiți cu înalte ranguri diplomatice ambasador extraordinar și plenipotențiar, apropo contrar prevederilor legale și de ce aceste acțiuni nu au fost investigate? ”
3. Traficul de influență și „zonele protejate”
Deputatul a menționat că deși raportul menționează cazuri de trafic de influență, nimeni dintre miniștri, secretari de stat sau primari apropiați majorității nu a fost investigat, ceea ce ridică semne de întrebare asupra imparțialității luptei anticorupție. ”Este greu de crezut că într-un stat cu probleme sistemice de corupție, doar nivelul inferior greșește, iar vârful este imaculat și impecabil.”
4. Scheme mari și tăcere instituțională
Cenușă a criticat lipsa rezultatelor concrete în marile proiecte: achiziții netransparente, corupție în infrastructură, devalorizarea bunurilor statului (ex. portul Giurgiulești), contracte accelerate și costuri umflate. Perchezițiile la nivel local nu acoperă responsabilitatea politică centrală. ”Vedem percheziții la nivel local, dar nu vedem responsabilitate politică la nivel central. Dacă lupta anticorupție nu ajunge la nivelul deciziei politice, ea devine doar spectacol statistic.”
5. Justiția selectivă și echilibrul statului de drept
Deputatul a subliniat că numărul dosarelor nu garantează statul de drept, ci contează echilibrul, independența și curajul instituțional. O instituție care investighează doar adversarii puterii riscă să devină un instrument politic, nu garant al statului de drept. ”Dacă dorim un stat democratic, trebuie să avem curajul să investigăm și puterea, nu doar opoziția”.
Pe final, Marcel Cenușă a concluzionat: „Lupta împotriva corupției nu poate fi selectivă, nu trebuie să fie electorală și nu trebuie să intimideze cetățenii. O luptă anticorupție eficientă lovește marea corupție, protejează interesul public și consolidează societatea, nu o polarizează.”
