Deputații PSRM au discutat cu delegația Comisiei de la Veneția inițiativele privind acordarea împuternicirilor suplimentare Președintelui RM

Astăzi, 18 mai, delegația Comisiei de la Veneția se întâlnește cu fracțiunile parlamentare pentru a discuta despre proiectul de amendamente la Constituția RM, care prevede acordarea împuternicirilor suplimentare șefului statului, și de asemenea, despre Decretul Președintelui Republicii Moldova de a organiza un Referendum consultativ.

În prima jumătate a zilei, reprezentanții Comisiei de la Veneția au examinat aceste chestiuni cu fracțiunea Partidului Socialiștilor.

”Am prezentat delegației Comisiei de la Veneția poziția Partidului Socialiștilor cu privire la proiectul de lege, care a fost semnat de 24 de deputați din partea fracțiunii noastre și sperăm că va fi semnată și de alții, referitor la completările Constituției RM privind acordarea împuternicirilor suplimentare de dizolvare a Parlamentului, Președintelui RM. A mai fost discutată inițiativa Președintelui RM privind Referendumul consultativ, care este planificat să se desfășoare pe data de 24 septembrie 2017”, a menționat în cadrul briefingului organizat după întrevedere, deputatul PSRM, Vasile Bolea.

Deputatul a menționat că acordarea de împuterniciri suplimentare Președintelui sunt necesare inclusiv pentru a echilibra sistemul politic și a nu da posibilitate Parlamentului să abuzeze în unele sau altele cazuri. În special, articolul 89 din Constituția RM conferă Parlamentului dreptul de a suspenda Președintele din funcție cu votul a două treimi din numărul deputaților aleși. Iar Președintele nu are nici un astfel de drept.

Normele prevăzute în articolul 89 au fost criticate atât de Curtea Constituțională a RM, cât și de Comisia de la Veneția pentru că mecanismul acțiunilor sale este imprevizibil și poate duce la abuzuri și conflicte între ramurile guvernării”, a subliniat deputatul.

Vasile Bolea a declarat că pentru a preveni efectele negative, această normă ar trebui să fie eliminată sau să i se acorde Președintelui împuterniciri suplimentare pentru ca el să poată echilibra ramurile sistemului.

De asemenea, deputatul a menționat că ce ține de Referendumul consultativ, deputații fracțiunii și reprezentanții Comisiei de la Veneția sunt de aceeași părere. În pofida faptului că Referendumul consultativ nu este la fel de direct ca Referendumul constituțional (rezultatele căruia intră automat în vigoare), voința poporului exprimată prin Referendum consultativ este obligatorie pentru toate instituțiile de stat, inclusiv Parlamentul Republicii Moldova.

În cazul în care cetățenii răspund pozitiv la toate întrebările expuse, Parlamentul sau orice alt organ cu drept de inițiativă legislativă vine cu un proiect de modificări la legislație, care trebuie să fie aprobat.

Deputatul Adrian Lebedinschi a adăugat că reprezentanții Comisiei de la Veneția au întrebat de fracțiune, de ce nu se modifică legislația în așa fel încât Președintele Republicii Moldova să aibă împuterniciri de a organiza un Referendum constituțional și nu numai unul consultativ?

De asemenea, ei au întrebat de ce nu se propune examinarea împuternicirilor suplimentare ale Președintelui care au fost retrase în anul 2000.  În special, este vorba despre dreptul Președintelui de a conduce ședințele de guvern, precum și alte aspecte legate de interacțiunea dintre Președinte și Guvern.

Este greu de spus când Comisia de la Veneția va da un aviz cu privire la aceste inițiative. Este cunoscut faptul că ședința Comisiei de la Veneția va avea loc pe data de 16-18 iunie. Putem să presupunem că în cadrul acestei ședințe, ele de asemenea vor fi examinate.

Notă:

Igor Dodon a prezentat proiectul de lege cu privire la modificările în Constituție pe data de 28 februarie 2017. El a propus cinci puncte suplimentare, care să permită să dizolve Parlamentul, în plus față de cele două cazuri prevăzute în Constituție:

1. Dizolvarea Parlamentului de către Președinte, după consultarea fracțiunilor parlamentare.

2. Președintele poate dizolva Parlamentul, dacă acesta nu a realizat timp de un an voința poporului exprimată la Referendumul consultativ.

3. Președintele poate dizolva Parlamentul, în cazul în care Referendumul cu privire la demisia Președintelui Republicii Moldova s-a încheiat cu un rezultat negativ, sau Curtea Constituțională l-a declarat vid.

4. Parlamentul poate fi dizolvat în cazul în care legea bugetului de stat nu a fost adoptată după primele două luni ale anului.

5. Parlamentul poate fi dizolvat printr-un Referendum inițiat de Președinte.

Pentru că nu a primit susținere din partea Parlamentului, Dodon a inclus problema privind acordarea împuternicirilor suplimentare de a dizolva Parlamentul într-un Decret privind organizarea unui Referendum consultativ, pe care l-a semnat pe data de 28 martie 2017.

Igor Dodon a menționat că dacă Referendumul va avea loc, el va semna un Decret de dizolvare a Parlamentului și de organizare a alegerilor parlamentare anticipate.

Articolul 85 din Constituția RM

Dizolvarea Parlamentului

(1) În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură.

(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, cu excepţia cazului prevăzut la articolul 78 alineatul (5), şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război.