PSRM

17 iunie 2020

Cazul oligarhului: toate drumurile duc la închisoare

Despre faptul că fostul lider al PDM încearcă să tergiverseze procesul de judecată și pronunțarea sentinței

Am scris mai devreme că Plahotniuc încearcă cu disperare să obțină statutul de refugiat politic în Statele Unite. De asemenea, face tot posibilul pentru a-și dovedi indispensabilitatea în orice structură de putere din Moldova.

Cronologia procesului

La 8 iunie 2019, oligarhul atotputernic V. Plahotniuc a pierdut puterea datorită acțiunilor extreme și jocului viclean al președintelui I. Dodon.

La 14 iunie, a fugit din Moldova în SUA, primind statut de refugiat. A început să coopereze cu FBI și, potrivit zvonurilor, să ofere informații mai multor politicieni moldoveni și străini.

La 24 iunie, el a declarat că părăsește funcția de președinte al Partidului Democrat, la 30 iulie, a refuzat mandatul de deputat…

În septembrie, Comisia parlamentară pentru investigarea fraudei bancare i-a acuzat pe Plahotniuc și Șor precum că ar fi principalii beneficiari ai furtului miliardului. A fost făcut un apel din partea comisiei la Procuratură cu o solicitare de răspuns.

La 11 octombrie 2019, la solicitarea Procuraturii Anticorupție, Judecătoria sectorului Ciocana a emis primul mandat de arestare pe numele lui Plahotniuc. Nicio instanță internațională, ca să nu mai vorbim de Interpol, nu l-ar fi dat în căutare pe baza unui astfel de document. Mai simplu spus, șeful Procuraturii Anticorupție i-a dat răgaz.

În decembrie 2019, organele de ordine din Moldova au trimis o solicitare autorităților competente din România, Regatul Unit și Statele Unite pentru a stabili locația lui Plahotniuc, care are și documente pe numele lui Vladislav Novak.

La 13 ianuarie 2020, Secretarul de Stat american M. Pompeo l-a declarat pe V. Plahotniuc o persoană a cărei prezență în Statele Unite este nedorită. Decizia de a impune sancțiuni împotriva lui Plahotniuc și a membrilor familiei sale este legată de implicarea sa în acte de corupție care au subminat statul de drept și au amenințat serios independența instituțiilor democratice din Moldova.

Pe 18 mai, procurorii au solicitat un mandat de arestare pe numele lui Plahotniuc în legătură cu noile acuzații aduse împotriva sa. Vorbim despre crearea unui grup criminal organizat (articolul 284 din Codul penal al Republicii Moldova), spălarea banilor (articolul 243 din Codul penal al Republicii Moldova) și fraudă în proporții deosebit de mari (art. 190 din Codul penal al Republicii Moldova).

În același timp, Procurorul General A. Stoianoglo a spus că există dovezi decisive ale implicării lui Plahotniuc în furtul miliardului, care și-a atribuit cel puțin 100 de milioane de dolari! De asemenea, Procuratura Generală a declarat că toate materialele referitoare la Plahotniuc vor fi trimise autorităților americane competente pentru extrădarea sa.

La 22 mai 2020, Judecătoria Chișinău a emis un mandat pentru arestare în lipsa lui Plahotniuc, însă avocații săi (inclusiv Avornic) au atacat imediat decizia la Curtea de Apel.

Prima audiere cu privire la acest caz trebuia să aibă loc pe 28 mai la Curtea de Apel, dar ședința a fost amînată de cinci ori la cererea avocaților lui Plahotniuc.

Pe 11 iunie, Curtea de Apel a amînat procesul la cererea lui Avornic. Plahotniuc a făcut tot posibilul pentru a tergiversa procesul din cadrul Curții de Apel din Moldova, deoarece în acest caz va avea șansa să cîștige cazul în SUA. El speră să cîștige și să obțină statutul de refugiat politic și o viză pentru o perioadă nelimitată în America.

Instanța din SUA

Cu siguranță, Plahotniuc a făcut tot posibilul pentru a tergiversa procesul la Curtea de Apel din RM, pentru că în acest caz va avea o șansă să cîștige cazul în SUA. El speră să cîștige și să obțină statutul de refugiat politic și o viză pentru o perioadă nedeterminată în America.

Pe 11 iunie, am prezentat în instanța de judecată documentele privind apelul lui V. Plahotniuc împotriva Departamentului de Stat și împotriva lui Mike Pompeo. Vladimir Georgievici a țintit sus. Și momentul a fost potrivit – protestele din Statele Unite, slăbiciunea puterii lui Trump, ofensiva generală a democraților care l-au protejat (la fel ca și pe Poroșenko).

Prezentăm un aliniat din documentul în care Plahotniuc se apără. Principalul lor argument pentru care Statele Unite nu ar trebui să-l priveze pe Plahotniuc de statutul de refugiat politic și să-l expulzeze din țară este lupta sa cu Rusia și I. Dodon. Se presupune că este o victimă a răzbunării Kremlinului. Rusia l-a înlăturat de la putere pentru acțiuni anti-rusești și slujirii Statelor Unite și Uniunii Europene…

1) V. Plahotniuc s-a opus întotdeauna viziunilor Kremlinului și a fost de părere că Moldova ar trebui să se alinieze Occidentului (UE și SUA).

2) Din ianuarie 2016, toate acțiunile PDM au fost dedicate luptei pentru a îndepărta Republica Moldova de influența Rusiei.

3) Unul dintre obiectivele lui Vladimir Plahotniuc a fost stoparea imixtiunilor rusești în R. Moldova, care s-au răspîndit în toate domeniile economiei moldovenești, cum ar fi mass-media, sistemul bancar, asigurările, ONG-urile și organizațiile politice.

4) Pentru a minimaliza influența Rusiei în regiune, Vladimir Plahotniuc, împreună cu coaliția guvernului democratic, au fost pionierii reformelor anticomuniste și anti-ruse, cum ar fi legile anti-propagandă și reformele financiare bazate pe directivele UE, ceea ce a supărat foarte mult conducerea Federației Ruse.

5) V. Plahotniuc a avut probleme din cauza reformelor sale proeuropene și a dorinței sale de a îmbunătăți calitatea vieții și securitatea în țara natală. El a implementat programe al căror obiectiv era integrarea Moldovei în Europa și distanțare sa față de Rusia.

6) În 2009, conflictele au apărut ca urmare a poziției anti-ruse a lui V. Plahotniuc.

7) V. Plahotniuc a luat o serie de măsuri care au alarmat factorii de decizie de la Moscova. Drept urmare, el a devenit o țintă pentru serviciile secrete ruse și grupurile criminale conduse de oficiali de stat ai Federației Ruse care lucrează în țările fostei URSS.

8) De îndată ce Plahotniuc a devenit coordonatorul coaliției de guvernare, autoritățile au adoptat o agendă ambițioasă și posibil periculoasă, care avea ca scop eliberarea țării de influența rusă.

9) În decembrie 2016, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, I. Dodon, a fost ales în calitate de Președinte al Republicii Moldova cu sprijinul electoratului pro-rus, după care Parlamentul RM a adoptat legi pentru reducerea atribuțiilor prezidențiale.

10) La 8 februarie 2017, coaliția de guvernare a adoptat Declarația privind restricția tuturor contactelor oficiale cu Rusia.

11) La 16 martie 2017, reprezentanții majorității parlamentare și președintele Parlamentului Republicii Moldova au refuzat să participe la ceremonia aniversară a creării CSI.

12) La 31 martie 2017, Moldova a semnat un acord cu o companie ucraineană (este vorba despre compania oligarhului Ahmetov – aprox. BC) privind achiziționarea de energie electrică, reducînd astfel dependența energetică de Rusia.

13) La 10 mai 2017, V. Plahotniuc a condamnat prezența forțelor armate ruse pe teritoriul Republicii Moldova și a solicitat retragerea acestora.

14) La 29 mai 2017, cinci diplomați ruși au fost expulzați din Moldova în legătură cu „activitățile non-diplomatice” și implementarea acțiunilor legate de serviciile speciale ruse.

15) La 21 iulie 2017, de către majoritatea parlamentară a fost adoptată o Declarație privind retragerea trupelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și a fost adresată Guvernului Republicii Moldova pentru a iniția toate acțiunile necesare pentru implicarea organizațiilor internaționale în acest proces.

16) La 18 iulie 2017, a fost creat un control comun de frontieră moldo-ucraineană pe teritoriul Ucrainei („Cuciurgan”). Drept urmare, controlul asupra bunurilor și cetățenilor care intră în Transnistria a crescut cu 70%.

17) La 20 iulie 2017, Moldova a refuzat intrarea unei delegații condusă de vicepremierul rus D. Rogozin pe teritoriul său. Aceasta intenționa să sărbătorească a 25-a aniversare a „ocupării Transnistriei de către forțele militare rusești” (de fapt, era vorba despre cea de-a 25-a aniversare a misiunii de menținere a păcii).

18) La 2 august 2017 s-a afirmat că D. Rogozin a făcut o declarație insultătoare și umilitoare cu privire la poporul moldovean. În acest sens, Guvernul Republicii Moldova l-a declarat persona non grata.

19) La 7 decembrie 2017, Parlamentul Moldovei a adoptat Legea privind combaterea propagandei ruse pe teritoriul Republicii Moldova.

20) La 8 decembrie 2017, reclamantul a luptat cu succes împotriva presiunii din partea Rusiei și a ajutat NATO să deschidă un birou de reprezentare în Moldova.

21) Pe 2 martie 2018, la inițiativa Parlamentului moldovenesc, împreună cu Parlamentele din Georgia, Ucraina și Consiliul Atlantic din Chișinău a fost organizată o conferință parlamentară internațională privind securitatea internațională.

22) La 27 martie 2018, autoritățile moldovenești au expulzat trei diplomați ruși în solidaritate cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord după presupusa otrăvirea a lui Serghei și Yulia Skripal la Londra de către Rusia.

23) La 4 iunie 2018, printr-o decizie a Curții Constituționale a Moldovei, limba rusă a fost lipsită de statutul de limbă de comunicare interetnică.

24) La 22 iunie 2018, la inițiativa autorităților moldovenești, a fost votat în Adunarea Generală a ONU proiectul de rezoluție cu privire la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Moldovei.

25) În iunie 2019, V. Plahotniuc, în numele Partidului Democrat din Moldova, a refuzat oferta reprezentantului V. Putin, viceprim-ministrului rus D. Kozak, de a forma o coaliție cu partidul pro-rus. Cică, partidul pro-rus moldovenesc va schimba cursul Moldovei în cel pro-rus.

Răspunsul președintelui

Pe 12 iunie, I. Dodon a făcut o declarație senzațională. În cadrul unei emisiuni „Președintele răspunde”, șeful statului a deschis parantezele unei reuniuni care a avut loc în iunie anul trecut la care au participat D. Kozak și V. Plahotniuc.

“La începutul lunii iunie a anului trecut, Plahotniuc, Kozak și cu mine eram în acest birou. Diferența este că nu înregistrez oameni ca unii. Sau poate altcineva a înregistrat … Dacă ați fi văzut ce a promis și ce a semnat … Вы думаете, что против лома нет приёма? Против лома нет приёма, если нет другого лома, но другой лом есть”, a spus el.

Dodon a mai remarcat că, spre deosebire de cei precum Plahotniuc, el a spus mereu și spune același lucru și Occidentului și Estului. Dar Plahotniuc a jucat pe două fronturi, așa și s-a încheiat totul.

De ce a dat președintele aceste informații? Credem că răspunsul este evident. Acesta a fost un răspuns pentru Plahotniuc și avocații săi. Americanilor le-a fost amintit pur și simplu că Plahotniuc nu era interesat nici de ideologie, nici de idealuri. L-a interesat doar puterea personală. Prin urmare, el a jucat cu toată lumea. Și da, a jucat prea mult.

Sursa: aif.md