Deputatul PSRM Alla Darovannaia a criticat, în cadrul dezbaterilor parlamentare asupra proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, lipsa unor garanții clare privind finanțarea pe termen lung a majorărilor salariale propuse de Guvern.
Parlamentarul a menționat că, deși reforma promite salarii mai mari, coeficienți noi și un sistem de remunerare mai echitabil, datele statistice arată o diminuare semnificativă a populației ocupate și, implicit, a bazei economice care asigură veniturile bugetare.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, populația ocupată a scăzut de la 853,9 mii de persoane în 2024 la 774 de mii în 2025, cu aproximativ 80 de mii de persoane mai puțin. În administrația publică, învățământ, sănătate și asistență socială, numărul persoanelor ocupate s-a redus de la 211,1 mii la 194,4 mii, aproape 17 mii în minus.
„Majorăm salariile, dar oamenii care muncesc în aceste domenii sunt tot mai puțini”, a remarcat Alla Darovannaia.
Deputatul a prezentat și câteva exemple de salarii prevăzute în cadrul reformei: 8.178 de lei pentru un lucrător social, 9.140 de lei pentru un asistent de educator, 12.800 de lei pentru un asistent medical și 12.335 de lei pentru un profesor fără grad didactic.
Totodată, Alla Darovannaia a atras atenția asupra creșterii considerabile a cheltuielilor de personal ale bugetului public național, estimate la 32,79 miliarde de lei în 2026 și la aproximativ 37,4–37,52 miliarde de lei în 2027. Astfel, într-un singur an, cheltuielile ar urma să crească cu 4,6–4,7 miliarde de lei.
În acest context, deputatul a pus sub semnul întrebării capacitatea Guvernului de a asigura finanțarea permanentă a acestor cheltuieli, în condițiile în care veniturile suplimentare din politica fiscală sunt doar prognozate, iar instituțiilor publice li se solicită economii.
În intervenția sa, parlamentara a oferit și exemple de cheltuieli pe care le consideră greu de conciliat cu politica de austeritate invocată de autorități: peste 1,5 milioane de lei estimați pentru șase licitații de mobilier și 46,5 milioane de lei anual pentru noua instituție „Moldova Project”, dintre care 38,5 milioane de lei ar urma să fie destinate salariilor.
„Instituțiilor li se cer economii, dar pentru funcții noi se găsesc bani. Cu astfel de economii nu se acoperă o creștere de miliarde”, a subliniat deputatul PSRM.
O altă problemă semnalată de Alla Darovannaia este lipsa unei scheme financiare clare care să demonstreze sursele de finanțare a majorărilor salariale pe termen lung. Deputata a amintit declarația ministrei Finanțelor din 21 octombrie 2026, potrivit căreia Guvernul va recurge la împrumuturi atât pe piața internă, cât și pe cea externă.
„Salariile majorate sunt obligații permanente, nu cheltuieli de un an. Iar împrumuturile trebuie rambursate, cu dobândă. Astăzi promitem salarii, mâine plătim dobânzile”, a declarat parlamentarul.
Alla Darovannaia a precizat că PSRM nu contestă necesitatea majorării salariilor angajaților din sectorul bugetar, însă consideră că Guvernul trebuie să demonstreze existența unor surse reale și sustenabile de finanțare.
„Bugetul nu face bani, doar îi redistribuie. Veniturile bugetului se formează în economie: prin muncă, salarii și impozite. Bugetul poate promite salarii, dar nu poate produce oameni care să le plătească”, a punctat deputatul.
Alla Darovannaia a subliniat că responsabilitatea Guvernului este să demonstreze că această reformă are acoperire financiară pe termen lung, pentru că o economie sănătoasă nu se construiește pe datorii, ci pe investiții, locuri de muncă și venituri bugetare reale.
”Iar după peste cinci ani de guvernare a PAS, întrebarea este simplă: unde sunt rezultatele economice care să susțină aceste promisiuni? În lipsa lor, nota de plată ajunge, inevitabil, tot la cetățeni.”, a concluzionat parlamentara.