Astăzi, în cadrul unei întrevederi cu membrii delegației de monitorizare privind implementarea Convenției-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale (FCNM), președintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice, deputatul PSRM Grigore Novac, a prezentat o evaluare amplă a situației actuale privind respectarea drepturilor minorităților naționale și implementarea angajamentelor asumate de Republica Moldova în acest domeniu.
În debutul discuțiilor, deputatul a mulțumit membrilor delegației pentru oportunitatea de a analiza progresele și provocările legate de aplicarea Convenției-cadru, subliniind importanța dialogului permanent cu instituțiile Consiliului Europei.
În cadrul intervenției sale, Grigore Novac a invocat rezultatele Recensământului populației și locuințelor din 2024, prezentate de Biroul Național de Statistică, pentru a evidenția realitățile etnice și lingvistice ale Republicii Moldova și provocările existente în domeniul protecției minorităților naționale.
„Rezultatele finale ale recensământului arată că 76,8% dintre cetățeni s-au declarat moldoveni, 8,0% români, 5,1% ucraineni, 4,0% găgăuzi, 3,4% ruși, 1,6% bulgari, 0,4% romi, iar 0,7% aparțin altor etnii. Totodată, 7,9% din populație au declarat și o a doua etnie. Limba moldovenească a fost indicată drept limbă maternă de 48,1% dintre respondenți, iar limba rusă este vorbită de 16% din populație, dintre care aproximativ 12% o consideră limbă maternă. Față de recensământul precedent, ponderea limbii ruse a înregistrat o creștere de 0,7 puncte procentuale. De asemenea, 95% dintre cetățeni s-au declarat ortodocși”, a menționat deputatul.
În continuare, Grigore Novac a prezentat activitatea Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice, inclusiv controlul parlamentar efectuat asupra implementării Convenției-cadru și audierile publice organizate pe acest subiect, la care au participat reprezentanți ai Guvernului, ai instituțiilor publice, ai organizațiilor internaționale și ai societății civile. În urma acestor evaluări, Comisia a adoptat o serie de recomandări adresate autorităților responsabile, solicitând accelerarea implementării angajamentelor asumate de Republica Moldova în raport cu Consiliul Europei.
Un subiect central al discuțiilor l-a constituit participarea efectivă a persoanelor aparținând minorităților naționale la procesele decizionale.
„Din punctul meu de vedere, această recomandare nu este respectată, deoarece la nivelul Guvernului, al ministerelor și al altor autorități publice nu există un mecanism clar, transparent și funcțional de implicare reală a persoanelor aparținând minorităților naționale în procesul de consultare și participare la luarea deciziilor. Nici în Parlament nu există un astfel de mecanism funcțional. De exemplu, Adunarea Populară a Găgăuziei nu participă sistematic la consultarea proiectelor de acte normative care vizează drepturile minorităților, deși acest lucru ar putea fi realizat cu ușurință și fără costuri suplimentare”, a declarat Grigore Novac.
Un accent aparte a fost pus pe dificultățile cu care se confruntă reprezentanții minorităților naționale în accesul la justiție, inclusiv în ceea ce privește utilizarea limbii ruse în procedurile judiciare.
„Suntem în era inteligenței artificiale. Statul ar putea utiliza soluții tehnologice pentru traducerea cererilor de chemare în judecată și pentru facilitarea accesului la justiție. Din păcate, aceste mecanisme nu sunt implementate, iar motivele, în opinia mea, sunt de natură politică”, a subliniat deputatul.
Totodată, deputatul a făcut referire la activitatea Oficiului Avocatului Poporului și a Consiliului pentru Egalitate, evidențiind nivelul redus de implementare a recomandărilor formulate de aceste instituții și necesitatea consolidării mecanismelor de executare a deciziilor acestora. ”Rata implementării recomandărilor celor doi Ombudsmani este de circa 40%, iar vreo 37% se invocă drept în curs de realizare”.
Referind-se la evoluțiile înregistrate după ultima vizită de monitorizare a Consiliului Europei din anul 2022, președintele Comisiei a atras atenția asupra polarizării tot mai accentuate a societății.
„Consider că societatea rămâne polarizată pe criterii geopolitice și lingvistice. Aceste clivaje sunt amplificate de discursurile unor persoane publice și afectează coeziunea socială în regiunile cu autonomie sau cu o pondere mare a minorităților naționale, cum sunt UTA Găgăuzia și raionul Taraclia. Oamenii se simt în nesiguranță, deoarece discursul de ură și etichetările pe criterii etnice și lingvistice s-au intensificat”, a menționat deputatul.
În contextul discuțiilor privind ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, Grigore Novac a remarcat lipsa unui grup de lucru parlamentar dedicat acestui subiect.
„Pentru moment nu a fost instituit un astfel de grup de lucru. Problema este că orice inițiativă a opoziției privind crearea grupurilor de lucru, a comisiilor de anchetă sau examinarea unor inițiative legislative este respinsă de actuala guvernare. Cu toate acestea, vom propune constituirea unui asemenea grup și solicităm partenerilor europeni să monitorizeze modul în care autoritățile vor reacționa la această inițiativă”, a declarat acesta.
Totodată, deputatul a vorbit despre impactul războiului din Ucraina asupra reprezentanților unor minorități naționale din Republica Moldova. „Există un impact evident. Tot mai multe persoane aparținând minorităților naționale vorbesc public despre cazuri de discriminare. Au existat inclusiv situații în sistemul medical în care persoane vorbitoare de limba rusă au fost neglijate sau tratate discriminatoriu exclusiv pe motive de ură interetnică”, a afirmat Grigore Novac.
Referindu-se la situația din UTA Găgăuzia, deputatul a apreciat că aceasta rămâne complicată și necesită o atenție sporită din partea autorităților centrale și a partenerilor internaționali.
În încheiere, Grigore Novac a lansat un apel către autoritățile Republicii Moldova și către organismele internaționale care monitorizează respectarea drepturilor omului.
„Principala recomandare pe care o pot formula este una simplă: să fie respectate drepturile omului. Solicităm o monitorizare strictă a modului în care autoritățile implementează recomandările Consiliului Europei. Sub paravanul războiului din Ucraina și al parcursului european, guvernarea comite abuzuri și nu respectă în totalitate angajamentele asumate în domeniul protecției drepturilor omului și al minorităților naționale”, a concluzionat președintele Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice.
