Secretarul executiv al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, delegatul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Vlad Batrîncea, a ținut un discurs în cadrul sesiunii plenare a APCE la 26 ianuarie, cu o critică dură a politicii autorităților moldovenești în domeniul protecției minorităților naționale și a limbilor minorităților naționale.
Vlad Batrîncea a salutat adoptarea în această săptămână de către APCE a Rezoluției privind protecția și promovarea limbilor regionale și a limbilor minorităților naționale. El a menționat că fracțiunea PSRM va propune parlamentului moldovean să examineze această declarație la următoarele ședințe ale organului legislativ.
”Este un document profesional și sistematic care oferă garanții reale tuturor cetățenilor continentului european, indiferent de apartenența lor ” a spus Vlad Batrîncea.
El a menționat că, din păcate, Republica Moldova nu a ratificat Carta Limbilor Regionale.
„În ultimii 20 de ani, patru rapoarte ale misiunilor internaționale autoritare au constatat încălcări ale Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale.
Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni – reprezentanți ai grupurilor minoritare – se confruntă cu încălcări sistematice ale drepturilor lor, cu discriminare sistemică.
Astfel, în 2016, raportoarea specială pe probleme minoritare a ONU, doamna Rita Izsák-Ndiaye, a constatat probleme serioase în domeniul educației, nivelul scăzut de predare a limbilor și lipsa reprezentării minorităților în organele guvernamentale centrale.
În guvernul republicii practic nu există reprezentanți ai minorităților, ceea ce constituie o încălcare directă a normelor europene. Din acest motiv, multe instituții publice încalcă drepturile minorităților la informație și la accesul la serviciile publice.
După cum se menționează în rapoartele OSCE, există probleme serioase în ceea ce privește accesul cetățenilor la justiție, autoritățile cu majoritate covârșitoare nu asigură posibilitatea muncii în birou și a procedurilor judiciare în alte limbi decât limba de stat.
Există probleme chiar și în sistemul de documentare a populației.
Probleme grave în domeniul educației. Deci, în Codul Educației există doar limba de stat, în timp ce toate celelalte limbi, inclusiv rusa, au devenit străine. Sub amenințarea închiderii se află zeci de școli. La multe facultăți din universități grupele cu predare în limba rusă au fost închise.
Există probleme grave în ceea ce privește accesul la asistență medicală, deoarece sistemul educațional nu pregătește suficienți specialiști care cunosc limbile minorităților. Adesea, nu există traducere din limba oficială a adnotărilor la medicamente, dosare medicale, nu există doctori cu cunoștințe de limbi străine.
Astfel, experții constată că autoritățile moldovenești nu urmăresc o politică de integrare a minorităților în societate, ci de asimilare violentă a acestora.
Ultima așa-numita reforma actualului guvern pseudo-european este o restricție gravă a accesului cetățenilor la informație, introducerea legislativă a cenzurii prin interzicerea blocurilor de știri și a programelor de informare, în special de producție rusească. În epoca globalizării și a tehnologiei, guvernul decide în locul cetățenilor liberi, ce pot să vizioneze și ce nu.
Conform concluziilor Freedom House, OSCE și misiunii europene, aceasta este o încălcare gravă a convențiilor europene și a normelor democratice „.
Vlad Batrîncea a îndemnat Consiliul Europei, ca organ care asigură statul de drept și respectarea normelor democratice, indiferent de situația politică, să reacționeze și să promoveze respectarea de către Republica Moldova a obligațiilor sale ca stat membru al Consiliului Europei. „Și aici nu ar trebui să existe standarde duble”.
„Vreau să menționez că Adunarea adoptă rezoluții cuprinzătoare, corecte și bune, pentru a asigura adevărata supremație a legii. Dar, din nefericire, există uneori interese politice mici sau interese geopolitice, care obligă guvernele naționale să încalce conștient drepturile constituționale ale cetățenilor „, a declarat deputatul moldovean.
Vlad Batrîncea a făcut apel la noul comisar pentru drepturile omului al Consiliului Europei și i-a transmis petiția semnată de 17 organizații publice neguvernamentale, etnoculturale ale Republicii Moldova.
